Compromisul, istoria unei idei trebuincioase. Alin Fumurescu și-a lansat la Cluj cartea Compromisul. O istorie politică și filozofică

Alin Fumurescu și-a lansat cartea la Cluj. Aurel Codoban și Alexander Baumgarten au rostit fiecare câteva cuvinte despre volum. (foto: Dan Bodea)

 

Marți seara, librăria Humanitas din Cluj s-a dovedit aproape neîncăpătoare pentru toți cei care au dorit să participe la lansarea cărții Compromisul. O istorie politică și filozofică, în prezența autorului Alin Fumurescu. La lansare au participat și filosofii clujeni Aurel Codoban și Alexander Baumgarten.

Alin Fumurescu este Assistant Professor la Universitatea din Huston, iar cartea apărută în limba română reprezintă o traducere din limba engleză a versiunii publicate la prestigioasa editură Cambridge în 2013.

Primul care a vorbit a fost Aurel Codoban, care a încercat să contextualizeze tema volumului, atât din perspectiva istoriei ideilor, cât și din perspectiva semnificației compromisului în relațiile interumane. „Compromisul ar putea părea partea negativă din ceea ce noi înțelegem drept proces de negociere. Mai mult, compromisul poate chiar semnala, iar acesta este un alt aspect problematic, obligația de negociere. Problema apare atunci când în negociere intră părți angajate într-un raport asimetric de putere. Compromisul ar putea părea, astfel, celor puternici ca o reușită a posibilității lor de a-și negocia interesele, pe când, în cazul celor slabi, compromisul ar putea apărea ca o negociere a principiilor lor. Dar lucrurile se rezolvă, iar aici poporul român are experiență, mai ales dacă ne gândim la sintagma conform căreia pentru români pacea este mai bună decât adevărul. Mai mult, cred că poporul român s-a născut mai degrabă agnostic decât creștin, și mă gândesc aici și la cealaltă zicală, fă-te frate cu dracul până treci puntea, ceea ce mă face să cred că negocierea și compromisul ni se potrivesc“, a spus Aurel Codoban. Profesorul clujean și-a încheiat pledoaria pentru carte discutând și semnificația compromisului în contextul iubirii, atunci când relația implicită de schimb sau sacrificiu din compromis capătă cu totul alte semnificații.

Alexander Baumgarten, profesor universitar de filosofie medievală și traducător din greacă și latină a numeroase volume, a pornit de la amintirea unuia dintre primele compromisuri înregistrate de literatura occidentală, adică de la Iliada, de la momentul unei înțelegeri între Ahile și Agamemnon, mijlocită de iscusitul Ulise: „În Iliada avem momentul acela în care Ahile este mânios deoarece Agamemnon i-a luat-o pe îmbujorata Briseis (Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe Ahil Peleianul, acesta fiind chiar primul vers al Iliadei, (n.r.)). Pentru a găsi o soluție, Ulise face apel la unul dintre mijloacele fundamentale ale filosofiei și politicii grecești. Adică, propune întâlnirea lui Ahile și Agamemnon într-un spațiu public, în văzul tuturor, egal depărtați unul de altul și de toți ceilalți (semnificația acestui fapt rezidând în spațializarea fizică a unui act simbolic de mijlocire sau mediere), iar Agamemnon trebuia sa i-o returneze astfel pe Briseis peleianului. Ahile, la rândul său, se obliga să o accepte atât pe Briseis, cât și actul de înapoiere“, a povestit Alex Baumgarten. Pentru medievistul clujean, compromisul se naște istoric în Evul Mediu, sub forma unei instituții a medierii. „Oricum am privi lucrurile, compromisul e o formulare a vechii probleme filosofice a relație dintre unu și multiplu, adică dintre universal și particular. Tocmai asta ar fi și întrebarea mea pentru Alin Fumurescu, cum rezolvă compromisul această spinoasă chestiune?“, a mai spus profesorul de filosofie medievală.

Măgulit de atenția dedicată cărții de către publicul român, dar și de luările de cuvânt ale celor invitați să o discute la Cluj, Alin Fumurescu a făcut o sinteză a istorie personale, academice și intelectuale a cărții. Pentru autor, două tradiții există în filosofia politică: cea liberală și cea republicană. Mai mult, chiar la nivelul fiecărui individ compromisul capătă forme diferite de elaborare și acceptare, ce nu pot fi înțelese independent de constrângerile și condițiile subiective și obiective ale fiecăruia. „În ceea ce mă privește, văd compromisul ca având două componente: una mai economică, de tranzacție între interese și o componentă afectivă, înțeleasă în sensul unui sacrificiu reciproc pentru binele comun. Din păcate, nu întotdeauna prevalează cea de-a doua componentă“, a afirmat Alin Fumurescu.

Seara s-a încheiat cu o sesiune de autografe din partea autorului, care s-a oprit pentru a discuta cu cei prezenți despre cartea sa și despre anii săi de student la filosofie la Cluj.

 

Postaţi un comentariu