CODIAX| KONUX, soluția AI care ascultă „glasul roților de tren”

Start-up-ul KONUX, cu sediul în Munchen, Germania, are în prezent 35 de angajați și a strâns până în prezent peste 18 milioane de dolari din partea investitorilor care au crezut în ideea lui Vlad și a celor doi parteneri de afaceri ai lui

Fondată în anul 2014 de către un trio de antreprenori din care face parte și românul Vlad Lata, compania KONUX se ocupă printre altele de una dintre cele mai probleme ale transporturilor feroviare: întârzierile. Subiectul este unul extrem de sensibil în România, de exemplu, unde iarna se întâmplă de multe ori să vorbim despre faimoasele trenuri CFR rămase blocate în zăpadă timp de zeci de ore, fără ca cineva să poată aborda în forță problema reală: infrastructura.

Start-up-ul KONUX, cu sediul în Munchen, Germania, are în prezent 35 de angajați și a strâns până în prezent peste 18 milioane de dolari din partea investitorilor care au crezut în ideea lui Vlad și a celor doi parteneri de afaceri ai lui. Compania realizează soluții ce combină funcțiile senzorilor inteligenți cu inteligența artificială, oferind în acest fel analize precise și performante pentru diferite obiective din lumea industrială. În cazul de față, transporturile feroviare.

„Noi construim sisteme folosite pentru a optimiza operațiunile de mentenanță în transportul feroviar. O parte a sistemului colectează datele și cealaltă parte, de procesare a datelor primite de le senzor ajung la operatori într-un fel în care aceștia să poată lucra cu ele. Beneficiul lor este că știu din timp când o componentă va decide și în acest fel pot fi pregătite și programate mult mai bine operațiunile, iar în acest fel pot fi evitate întârzierile trenurilor”, explică Vlad Lata, co-fondator al Konux.

Nemții și întârzierile de milioane

Recent, KONUX a început să lucreze cu Deutsche Bahn, compania de transport feroviar din Germania și unul dintre cei mai mari operatori feroviari din Europa. Senzorii produși de KONUX aduc în era digitală procesul prin care este schimbat macazul pe căile ferate, proces care, în ciuda aparențelor, este în continuare realizat manual nu doar în România. Sistemele lor sunt utilizate de asemenea pe căi ferate din alte câteva țări din Europa și din Asia.

În Germania, peste 3 milioane de persoane folosesc zilnic trenurile. Rețeaua este una colosală ca dimensiune, astfel că problemele sunt pe măsură. În ciuda faptul că știm despre nemți că ar fi monumente de punctualitate, trenurile din Germania adună anual întârzieri care de ordinul milioanelor de minute.

„Avem un plan strategic foarte clar. Provocarea cu care vin aceste companii ține de faptul că sunt foarte mari și sunt foarte multe procese prin care trebuie să treci până să poți instala partea de infrastructură. România este pe lista noastră, dar asta depinde de mulți factori deși pot spune că diferența nu se face la tehnologia feroviară folosită de o țară sau alta.  Unii sunt mai evoluați pentru că s-au gândit să instaleze astfel de sisteme de monitorizare, dar pentru noi nu contează aceste diferențe în condițiile în care soluția noastră poate fi aplicată oriunde”, explică Vlad.

Soluția celor de la KONUX vine cu o parte de procesare a datelor ce are în centrul ei un așa numit data fusion engine. Sistemul este capabil să identifice probleme cu mult înainte ca acestea să se întâmplă și scoate din ciclu factorul uman care altfel ar trebui să facă evaluări aproape ochiometrice și să ia decizi în care intuiția este un factor important, dar deloc eficient.

„Vorbim despre un domeniu în care încă se lucrează precum în secolul 19: când apare o problemă, niște oameni ies pe teren, fac măsurători, datele sunt documentate, sunt protocoale de respectate, există o persoană care citește datele, le compară și decide ce măsuri trebuie luate și dacă trebuie luate. E ca și cum ai merge la doctor doar pentru a primi medicamente din dorința de a fi mai bine mâine și nu pentru a rezolva problema reală, astfel că după două săptămâni te întorci cu aceeași problemă și faci același lucru. Primul efect se traduce prin întârzieri la trenuri. Dacă avem cumva impresia că la acest capitol România stă prost, trebuie să știm că într-un an, în Germania, se înregistrează câteva milioane de minute de întârziere. În al doilea rând, există multe situații în care anumite componente se schimbă doar pentru că cineva vrea să evite momentul în care acestea ar putea ceda, fără însă să știe dacă este chiar nevoie de o astfel de măsură pe baza unor date. Aici intervenim noi și  oferim acelei persoane toate datele de care are nevoie pentru a lua cea mai bună decizie”, mai spune Vlad.

După introducerea unui astfel de sistem, efectele se văd imediat: dacă luăm o medie, putem spune că pe fiecare rută pe care este folosită soluția KONUX, poți ajunge la economii de sume formate din cinci cifre. Ca timpi recuperați, din 4 milioane de minute de întârziere cauzate de infrastructură și printr-o monitorizare corectă, poți reduce cifra la jumătate.

„Ideea de a fi capabil să prezici faptul că o anumită componentă va ceda în, să spunem, două săptămâni, este de ajutor, dar este doar jumătate din ceea ce ai nevoie. Vrem să putem spune faptul că o componentă va ceda, când va ceda, ce problemă are, ce echipament trebuie folosit pentru a rezolva problema, cine este cel mai potrivit angajat care să o rezolve și în acest fel putem crește eficiența operațiunilor”, explică tânărul antreprenor.

Inteligența artificială nu pleacă nicăieri

Totul se întâmplă datorită inteligenței artificiale, despre care Vlad crede că va fi în curând prezentă în tot mai multe sisteme cu care lucrăm în viața de zi cu zi.

„Conceptul de inteligență artificială este aici ca să rămână, pentru că se bazează pe puterea computerelor și pe cantitățile mari de date de care dispunem. Ajungem la un punct în care avem suficiente date pe care să le procesăm, dar în același timp avem și suficientă putere pentru a le procesa. Îmbunătățind puterea de procesare o să avem tot mai multe platforme de mici dimensiuni care să funcționeze folosind inteligență artificială”, mai spune co-fondatorul KONUX.

Cu toate acestea, chiar dacă drumul spre tehnologizare este inevitabil și tot mai rapid, unele probleme vor trebui în continuare rezolvat de către oameni, așa cum Vlad a atras atenția întrebat fiind despre felul în care reacționează sistemul KONUX atunci când un vagon al garniturii de tren este pierdut.

„Ar fi o problemă mare, pentru că nu știu cum ai putea face să pierzi un vagon. Sper să nu trec niciodată prin momentul în care sistemul nostru ne spune că s-a pierdut un vagon. Nici nu știu ce aș face, dar cred că aș merge și le-aș da informația direct, dar aici nu mai este nevoie de AI, ci de o simplă numărare a vagoanelor și o comparare a numărului cu cel al vagoanelor existente la plecare”.

În ultimele luni, Konux a primit German Mobility Prize și German Digital Prize „Spark Award” pentru această soluție, fondatorii fiind incluși de asemenea și în topul „Forbes 30 under 30”.

Distribuie:

Postaţi un comentariu