Clujul sălbatic și nu prea. Cum arată lumea infracțională de sub Feleac

Anchetatorii iau probe de pe mașina lângă care a explodat o bombă artizanală.

Într-un interval de doar câteva zile, doi indivizi au intrat înarmați în două sucursale clujene ale unor bănci. Unul dintre sedii era chiar în centrul orașului. La scurt timp după aceste evenimente, un pompier ajunge la spital cu răni pe față și mâni, după ce un pachet amplasat lângă mașina personală (parcată la câțiva metri de o secție de Poliție) i-a explodat în față, în momentul în care l-a deschis. Imediat, s-a deschis problema unui posibil fenomen al infracționalității în Cluj-Napoca, în contextul în care oricum se discuta intens în spațiul public despre problema consumului de droguri. A devenit însă Clujul un Vest sălbatic al României?

Clujul Sălbatic și amuzant

Dacă privim toate aceste evenimente cu un dram de umor, putem observa că presupusul fenomen de infracționalitate este și foarte amuzant. Să le luăm pe rând.

  1. Jaful pe bicicletă din sucursala Băncii Transilvania.
    Ziua, amiaza-mare, un bărbat intră în sucursala Dâmbu’ Rotund a Băncii Transilvania. Este o sucursală dintr-o zonă relativ săracă a orașului, iar băncile oricum, de ani bun, nu mai prea țin bani cash în sedii. Omul are asupra lui un cuțit, amenință personalul băncii, dar pleacă cu doar 20.000 de lei. O sumă relativ mică, având în vedere că suspectul, odată prins, ar risca ani grei de pușcărie. Acesta are însă și un complice, care supraveghează perimetrul de afară și se face imediat nevăzut folosind… o bicicletă. Celălalt o ia la fugă.
  2. Jaful armat și ratat de la CEC Bank. Până să fie înjurată în online pentru că a concediat o firmă de publicitate care susținea cauza protestelor #rezist, CEC Bank a fost protagonista unui jaf desprins parcă dintr-o comedie. În centrul orașului, un bărbat mascat intră în bancă cu o armă într-o mână și o plasă în cealaltă. Arma nu știm dacă este reală, dar plasa cu siguranță este. Cel mai probabil prevăzător, infractorul a înțeles că pentru „a fura o plasă de bani” ai nevoie în primul rând de o plasă, așa că a plecat la treabă echipat corespunzător. La urma urmei, nimeni nu vrea să fie pus în situația de a primi bani de la casieriță, dar să nu ai în ce să îi transporți. Ca să fie comedia completă, camerele de supraveghere surprind momentul în care hoțul intră: este și momentul în care o doamnă cotrobăie după ceva în propria geantă. Deși bărbatul este mascat, are o armă în mână și amenință casierița aflată la câțiva metri distanță, doamna nu poate fi întreruptă din căutări, pe care le continuă chiar și după ieșirea infractorului. Ca într-o operă de Caragiale, tabloul se completează cu un moment culminant altfel greu de anticipat: deși o amenință pe casieriță cu arma, hoțul pleacă cu plasa goală, după ce solicitările lui sunt refuzate rapid.
  1. „Atentatul” cu pachet-capcană. Chiar dacă s-a soldat cu răni fizice pentru pompierul care a deschis pachetul, episodul coletului-capcană are și el iz de comedie. Aparent, cel care a realizat pachetul l-a pus la întâmplare, iar pompierul a fost pur și simplu ghinionist. Realizarea „bombei” este însă demnă de o oră de chimie la nivel de clasa a 5-a: potrivit unor surse implicate în anchetă, autorul folosise o petardă. De altfel și explozia a fost una de dimensiuni foarte reduse. Mașina lângă care pachetul explodase abia a suferit câteva zgârieturi, iar pompierul a fost rănit mai degrabă de bucățile fierbinți din care era confecționat coletul.
  2. Infractorul care s-a predat fără să vrea. Iunie 2018. Polițiștii din cadrul Poliției Gherla au depistat pe strada Andrei Mureșanu din Gherla, un bărbat pe numele căruia era emis un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate.

Anchetatorii iau probe de pe mașina lângă care a explodat o bombă artizanală.

Interesant sau cel puţin curios este faptul că strada pe care a fost prins bărbatul, este chiar strada unde este situat penitenciarul.

Bărbatul în vârstă de 30 de ani, din Sighetu Marmației, județul Maramureș, are de executat 4 ani și 4 luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă.

Acesta a fost încarcerat la Penitenciarul Gherla, lângă care se și afla atunci când, cumva, a reușit să atragă atenția polițiștilor și a fost ulterior identificat.

Sărăcia, una dintre cauzele infracționalității

Sunt doar patru dintre cazurile care au lăsat impresia că orașul se transformă într-un rai al infractorilor. Ideea era mai veche, după ce în ultimii trei s-au consemnat și mai multe evadări din sediul IPJ Cluj. Memorabil rămâne momentul în care, după câteva zile de la evadare, unul dintre fugari a fost prins la nici 500 de metri de locul din care scăpase.

Am încercat însă să pătrundem în mintea acestor infractori mărunți cu ajutorul Gabrielei Culda, avocat și doctor în psihologie judiciară. Ea explică faptul că, în primul rând, nu putem discuta despre vreun fenomen al infracționalității. Totul ține de percepția opinie publice, în condițiile în care statisticile nu mint. Ea spune că astfel de infracțiuni minore sunt strâns legate de nivelul de educație și de trai: nu poți aștepta lovituri de geniu de la persoane care nu au beneficiat de educație formală, la fel cum nu te poți mira de faptul că cineva este dispus să riște 20 de ani de libertate pentru o mână de bani, în condițiile în care vorbim despre cineva care trăiește, literalmente, de pe o zi pe alta.

„Pentru unii, 20.000 de lei înseamnă o sumă foarte mare. În plus, acest gen de infractor funcționează pe mecanismul de beneficiu imediat în detrimentul consecințelor pe termen lung. Sunt persoane care nu au capacitatea de a planifica și de a pune în perspectivă anumite consecințe. Sunt persoane care trăiesc foarte mult momentul: dacă au azi 100 de lei, îi cheltuie pe toți, fără să se gândească la ziua de mâine. Problema este că trăiesc așa fiecare zi, iar dacă ești infractor și trăiești așa, se vede și în decizii de acest fel.

Astfel de persoane, spune Gabriela Culda, au dificultăți mari atunci când vine vorba despre integrarea în societate. Pentru că nu dispun de răbdare, nu au noțiuni de planificare și nu sunt capabili să depună un efort pentru care să fie recompensați ulterior (prin salariu, de exemplu), ei recurg la furturi și tâlhării care să rezolve nevoi pe termen scurt, motiv pentru care nici nu țin neapărat să dea lovituri complexe, din care să obțină sume foarte mari de bani.

„Sunt de asemenea oameni care nu văd alte ieșire dintr-o problemă și își concentrează toată energia pe ce este cel mai la îndemână: un jaf sau o tâlhărie. Sunt cazuri în care, cedând unui impuls, a spart un bar, a băut ce a găsit și a rămas acolo. Ei nu văd situațiile foarte complex, crede că dacă lui nu îi vine în minte o modalitate prin care să fie prins, atunci modalitatea nu există de fapt”, mai spune Gabriela Culda.

Tentativa de jaf de la CEC Bank a venit la doar câteva zeci de ore după jaful din sucursala BT, creându-se astfel senzația că infractorii se inspiră unii de la alții sau măcar prind curaj. Chiar și-așa, spune Gabriela Culda, nu putem vorbi despre un val de infracționalitate. În plus, nu rămâne în picioare nici ideea că dezbaterea în mass-media a acestor eveniment ar putea duce la creșterea numărului de infracțiuni.

„Poate ca modalitate de a proceda, cineva ar putea fi tentat să urmeze exemplul. Însă oamenii nu devin infractori după ce văd o știre. O astfel de situație, cum este cea a unui jaf, are impact asupra celor care deja se gândeau să comită o infracțiune”.

Un tânăr din București și-a dat foc într-o benzinărie din Cluj.

Cine sunt infractorii din Cluj?

În marea lor majoritate sunt infractori mărunți, dovadă fiind și faptul că populația Penitenciarului Gherla este formată preponderent din persoane care au comis furturi sau tâlhării.

„Sunt și profesioniști și despre ei, de cele mai multe ori, nici nu știm. Sau dacă știm, știm pentru că au fost prinși cu infracțiuni minor, deși ei au comis infracțiuni ani de zile și au făcut sute de mii de euro. Sunt însă mulți cei care văd un geam deschis, intră, iau ce pot și dacă mai reușesc, fug. Există varianta în care unii, mai inteligenți, lucrează în echipă. Faptul că în penitenciare sunt mulți infractori mărunți are legătură și cu faptul că suntem destul de săraci. Genul acesta de infracționalitate este legată de nivelul de educație și nivelul veniturilor. Nu mai ai spargeri în care să se fure sume foarte mari, pentru că infracțiunile s-au mutat în spațiul online. Prin tehnologie, poți comite orice tip de infracțiune, de la furt, la omor. Pentru așa ceva îți trebuie însă un alt nivel de educație. Acum e mai complicat să jefuiești o bancă, pentru că băncile nici nu mai țin prea mulți bani cash în sucursale bancare”, spune Gabriel Culda.

Se poate așadar discuta la modul serios despre un fenomen de infracționalitate în Cluj-Napoca? În nici un caz, Gabriela Culda explicând faptul că, în acest caz, totul ține de percepția publică.

„Ni se pare că sunt unite, dar nu au legătură. Statistic, nu putem vorbi despre un fenomen al infracționalității în Cluj. Cred că ne-am aplecat de această dată mai mult asupra unor evenimente. Cele două jafuri de la bancă ar putea fi inspirate una din cealaltă, dar restul sunt evenimente absolut independente. Pentru a vorbi de un fenomen infracțional trebuie să avem niște cauze comune: poate scad limitele de pedeapsă, se discriminează o anumită infracțiune sau se ridică limita de alcool în sânge pe care o poți avea la volan. Uneori, populația devine mai conștientă în privința unei infracțiuni cum este agresivitatea, de exemplu. Dacă ne gândim logic, am putea spune că în ultimii cinci ani profesorii au devenit mai agresivi cu elevii sau că am devenit noi mai atenți la asta și am început să probăm cu înregistrări video agresivitatea din școli? Pur și simplu ne-am concentrat mai mult pe problemă”.

 

Postaţi un comentariu