Clujul – Capitala Mondială a Matematicii

3-14 iulie, sau cum le place matematicienilor să spună 3,14 – valoarea literei pi, vor fi două săptămâni în care societăţile matematice din lume îşi vor îndrepta atenţia asupra Clujului şi asupra României. 615 concurenţi din 110 ţări se vor duela în cifre pentru o medalie de aur şi prestigiu mondial. Patru ţări vor participa doar în regim de observatori (Liechtenstein, Oman, Emiratele Arabe Unite şi Yemen).

Oficial s-a dat startul celui mai mare eveniment organizat în România cu ocazia Centenarului. Reprezentanţi ai ţărilor participante care se ocupă de analiza şi alegerea subiectelor olimpiadei au sosit la Cluj pentru o primă selecţie a problemelor trimise din 40 de ţări încă din 3 iulie. În zilele următoare vor sosi rând pe rând concurenţii însoţiţi de leaderii ţărilor şi deputy leaderii, adică profesori de matematică ce se ocupă de pregătirea lotului.

Până acum au ajuns în România delegaţia Olandei pe 29 iunie, a Irlandei, Noii Zeelande, cea din Trinidad şi Tobago şi a Statelor Unite în 2 iulie, din Nepal, Arabia Saudită şi Thailanda în 3 iulie, iar în 4 iulie au sosit delegaţiile Angolei şi Coreei de Sud.

Mobilizarea pentru organizarea unui eveniment la care vor lua parte aproximativ 1.500 de persoane a început cu mai bine de un an în urmă şi a angrenat atât autorităţile, cât şi mediul privat din Cluj, firme care şi-au dorit să sprijine performanţa şi să sponsorizeze evenimentul. De asemenea, măsurile de securitate luate implică un sistem integrat de funcţionare a poliţiei, jandarmeriei şi personalului pentru situaţii de urgenţă. Optzeci de jandarmi vor asigura în fiecare zi protecţia tuturor participanţilor, atât la Sala Polivalentă, unde vor avea loc festivităţile de deschidere şi închidere, dar şi concursul propriu-zis, cât şi pe timpul deplasărilor delegaţiilor, 60 de poliţişti se vor ocupa de buna desfăşurare a evenimentelor şi vor asigura controlul pirotehnic al locaţiilor unde vor fi prezente grupuri mari de participanţi.
Totuşi, dacă în ceea ce priveşte securitatea participanţilor măsurile care se iau sunt extrem de riguroase, în ceea ce priveşte eventualitatea fraudării concursului organizatorii nu îşi fac griji. Concurenţilor nu li se vor confisca telefoanele la intrarea în sală, toţi fiind conştienţi de impactul pe care l-ar avea o tentativă de copiere. Excluderea din comunitatea matematică ar fi consecinţa, atât pentru ei, cât şi pentru profesorii care le-ar pune la dispoziţie subiectele de dinainte.

Lotul României

Lotul României este compus din cinci elevi din Bucureşti şi unul din Constanţa, aleşi după mai multe faze de selecţie organizate de Societatea de Ştiinţe Matematice din România. Selecţia începe la olimpiada naţională de matematică de unde sunt aleşi 50-60 de elevi care vor fi supuşi unei probe de baraj. În urma acestei probe rezultă lotul lărgit al olimpicilor la matematică ai României alcătuit din 24 de elevi. Cei 24 intră în stagii de pregătire, apoi sunt supuşi unor alte patru probe de baraj cu probleme de nivelul olimpiadei internaţionale, iar în urma acestor probe primii şase clasaţi vor constitui lotul ţării care va reprezenta ţara la competiţia internaţională.

Lotul de anul acesta al României este format din șase băieți: Edis Memiș, 15 ani, clasa a X-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică Constanța, Ciprian-Mircea Bonciocat, 18 ani, clasa a XII-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” București și Ioan Andrei Nicolae, 17 ani, clasa a XI-a, Mihnea Daniel Doica, 19 ani, clasa a XII-a, Antonie Ciocan, 18 ani, clasa a XII-a și Radu Alexandru Iacob, 16 ani, clasa a X-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București.

Leader-ul ţării nostre este prof. univ. dr. Cătălin Gherghe, prodecan al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, director general al Societății de Științe Matematice din România, care a declarat că „tonusul elevilor români este bun”.

Radu Gologan, preşedintele al Societății de Științe Matematice din România, a declarat că avem o echipă omogenă şi că speră la cel puţin o medalie de aur. De asemenea, a afirmat că „suntem una dintre primele 15 ţări din lume ca valoare în cercetarea matematică, poate, uneori, cred că ne situăm chiar mai sus. Dacă e să ne raportăm la media clasamentelor ocupate de loturile României în cei 58 de ani de olimpiadă internaţională, locul 8 ar fi etalonul în ierarhie pentru participanţii ţării noastre”.

Lotul României se află acum într-un cantonament de pregătire la Buşteni, alături de echipa Statelor Unite ale Americii şi cea a Bulgariei, până pe 7 iulie, când vor veni la Cluj.

Programul evenimentelor

Oficial, ziua sosirii concurenţilor este ziua de 7 iulie, dar, aşa cum spune inspectorul general al IŞJ Cluj, Valentin Cuibus, „copiii vor sosi împreună cu observatorii B și C în zilele de șase, șapte și opt, cu excepția câtorva delegații care vor sosi cu 3-4 zile înainte și care vin să viziteze Clujul”.
Festivitatea de deschidere va avea loc în data de 8 iulie la Sala Polivalentă, începând cu ora 11, în prezenţa a circa 2.000 de persoane. Au fost invitaţi toţi ambasadorii statelor participante, dar şi primul ministru şi preşedintele României.
Concursul propriu-ziu va fi tot în Polivalentă în zilele de 9 și 10 iulie. Vor fi două probe în cele două zile, la fiecare probă vor fi trei probleme, punctajul maxim care poate obţinut la fiecare problemă este de șapte puncte, punctajul maxim fiind de 42 de puncte pe care poate un concurent îl poate obţine.

După cele două zile de probe, în aşteptarea rezultatelor, 11 şi 12 iulie vor fi zile în care participanţii vor pleca în excursii la Salina Turda şi Alba Iulia.
Pe 13 iulie de la ora 14:00 va avea loc festivitatea de premiere. Premiile se dau pe intervale care se stabilesc în fiecare an de board. De aceea se dau mai multe medalii de la fiecare categorie, nu va exista o singură medalie de aur, una de argint şi una de bronz. Se va face un clasament individual și un clasament pe țări, lotul nu va fi premiat, ci se face doar un clasament onorific.

Olimpiada în cifre

România este ţara gazdă a Olimpiadei Internaţionale de Matematică pentru a şasea oară. Prima ediţie găzduită a fost şi prima ediţie organizată vreodată, Societatea de Ştiinţe Matematice din România fiind cea care a pus bazele acestei competiţii în 1959. Ediţia de atunci a avut loc la Braşov. Cea de-a doua ediţie desfăşurată în România a fost în 1960 la Sinaia. Au urmat 1969, 1978 şi 1999 la Bucureşti.

În 2018, la ediţia din Cluj vor fi prezenţi 615 concurenţi din 110 ţări, 109 leaderi de ţară, 109 deputy leaderi, 114 observatori, 400 de coluntari.
Organizarea unui eveniment de asemenea amploare presupune şi costuri pe măsură. Astfel, organizatorii au alocat un buget de un milion de euro: cei mai mulți bani vor fi din zona Ministerului Educației, peste 400.000 de euro, 100.000 de euro au fost alocaţi de către Consiliul Județean, 100.000 de către Primăria municipiul Cluj-Napoca, 400-500.000 de euro de la sponsori.

Potretul olimpicului la matematică

Profesorul Radu Gologan (foto), coordonatorul lotului olimpic al României la multe olimpiade internaţionale, iar acum Preşedintele Comitetului Ştiinţific de Organizare IMO 2018, ne-a creionat un portret al olimpicului internaţional la matematică.

Reporter: Ce calităţi trebuie să aibă un elev pentru a deveni olimpic internaţional la matematică?

Radu Gologan: La început o inteligenţă nativă legată de jocul cu numere şi mărimi (3-5 ani), apoi plăcerea de a face raţionamente logice simple. Apoi, pe la 10 ani, dorinţa de a câştiga, de a fi mai bun decât alţii. Ulterior începe pasiunea legată şi de bucuria că un antrenament te face mai performant.

– Care e diferenţa între un elev bun şi un olimpic internaţional?
– Cam aceeaşi care este între un jucător bun de şah şi unul profesionist. Problemele de olimpiadă sunt diferite de cele de la clasă, în sensul că fac mult mai mult apel la inovare nu la reţete.

– Cum se pregătesc olimpicii internaţionali pentru concurs? Ce program au?
– De obicei un program suplimentar la şcoală sau în centre de excelenţă şi în plus două-trei ore pe zi acasă. Internetul a început să fie de nelipsit în pregătire prin cantitatea mare de probleme disponibile şi materiale de pregătire.

– Cât e muncă şi cât e talent la un olimpic internaţional la matematică?
– Jumătate-jumătate, după părerea mea.

– Aţi fost de multe ori leader-ul delegaţiei României la olimpiadă. Aţi remarcat vreun elev care să vă facă să-i urmăriţi ulterior parcursul?
– Mulţi dintre foştii elevi m-au impresionat prin faptul că era clar că frizează genialitatea. Interesant este că aceştia toţi au devenit matematicieni importanţi. Nu vreau să dau nume, dar pot spune că sunt acum la universităţi precum Harvard, Princeton, MIT, UCLA, importante universităţi pariziene etc.

– S-a schimbat profilul elevului participant la olimpiada internaţională pe parcursul anilor?
– Întregul mod de gândire al generaţiei actuale e diferit datorită impactului asupra lui adus de mijloacele noi de comunicare. Într-un fel pare un dezavantaj: elevul de azi şi-a pierdut în mare parte ordinea în redactarea scrisă. Pe de altă parte, mintea sa conţine mult mai multe conexiuni, deci posibilităţi de abordare. Vom vedea ce aduce viitorul.