Cluj-Napoca sub invazia maşinilor

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc

Traficul rutier din Cluj-Napoca devine pe an ce trece un coşmar fără sfârşit pentru şoferi şi pietoni deopotrivă. Numărul foarte mare de maşini din oraş, care potrivit datelor statistice ajunge deja la circa 200.000 de autoturisme, numărul insuficient de locuri de parcare, indisciplina crescândă în trafic, care la ora actuală se întâlneşte în toate colţurile municipiului, dar şi lipsa de viziune şi soluţii de care dă dovadă municipalitatea şi dezinteresul pentru folosirea unor mijloace alternative de deplasare, cum ar fi bicicletele, toate concură la aglomerarea excesivă pe străzile oraşului şi la o poluare atât a aerului cât şi fonică, deloc de invidiat.

Problemele de trafic sunt agravate de faptul că oraşul ca structură stradală e bazat pe un nucleu central de străzi înguste rectangulare, care nu permit un acces progresiv către centru. Practic există 2-3 variante de traversare est-vest şi una pe relaţia nord-sud.

În ultimii zece ani planurile de fluidizare a traficului au inclus, multe studii şi promisiuni, dar şi o grămadă de bani publici cheltuiţi, nu mai puţin de 2, 5 milioane de euro între 2005 şi 2011. Primul studiu de circulaţie, mai pretenţios a fost făcut de cei de la Search Corporation în 2007, care au sugerat implementarea celebrei unde verzi. Acest lucru s-a făcut în două etape, până în 2011, costurile ridicându-se la circa 2 milioane de euro, rezultatul fiind modernizarea şi echiparea a aproape 50 de intersecţii din oraş cu semafoare inteligente şi sisteme de monitorizare a traficului. A mai existat un studiu de circulaţie realizat în 2009-2010 de specialiştii de la Universitatea Transilvania din Braşov, care a însemnat de fapt o actualizare a datelor de trafic. Acesta trebuia să fie un punct de pornire şi pentru noul Plan Urbanistic General la care se lucra din 2009. Însă noul PUG, care va intra cât de curând în vigoare, se plâng unii specialişti, nu are de fapt inclus şi un serios studiu de circulaţie actual care să fundamenteze şi soluţii pentru traficul din oraş.

În ultimii ani primăria s-a mulţumit doar cu crearea sporadică a unor sensuri giratorii noi sau a unor sensuri unice. Sigur una din soluţiile cele mai aşteptate şi dorite încă din urmă cu 10 ani sunt centurile ocolitoare. Dar până în prezent din toate promisiunile tot ce s-a materializat e celebra centură de diamant de la Vâlcele-Apahida şi prelungirea Bulevardului Muncii către Apahida. Însă blocajele din celelalte zone alte oraşului sau legăturile necesare între alte cartiere, inclusiv intrarea dinspre Floreşti, au rămas până la această oră promisiuni.

conf7(1)

Trei centuri în 10 ani

Recent primarul Emil Boc a prezentat câteva schimbări pe care le aduce noul PUG şi în ceea ce priveşte traficul rutier. Boc a promis o legătură directă între Mănăştur şi Apahida, dar şi între autostradă şi Grigorescu sau o intrare rapidă prin Baciu. Sigur, acestea sunt planuri pe următorii 10 ani. Astfel, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură care aşteaptă demult prin sertarele autorităţilor locale este centura de sud a Clujului. „Inelul sud de circulație în municipiul Cluj-Napoca pornește de la nodul N – Mănăștur, traversează Calea Turzii, trece prin Borhanci, ajunge la Selgros și se înțeapă în girația de la Vâlcele – Apahida. Este un nod important și un inel de circulație care va asigura o fluidizare a traficului în Cluj-Napoca, cu mențiunea că din acest inel vor exista ramificații cu ceea ce înseamnă orașul, cu Zorilor, cu Gheorgheni și Mănăștur, astfel încât să existe alternative pentru intrarea în Cluj, pentru cei care vor să ajungă spre Baia Mare, spre București, mergând pe CenturaVâlcele – Apahida și să nu mai treacă prin Cluj”, a spus recent Emil Boc într-o conferinţă de presă.

Un alt proiect important îl reprezintă o nouă centură în zona Floreşti, pentru că accesul auto aici este o problemă majoră. Soluția anunţată de primar este realizarea unei centuri ocolitoare de la nodul de autostradă de la Gilău, pe malul Someșului, prin Florești, până la sensul giratoriu de la Cora. Practic un drum rapid de 8, 7 kilometri, ca alternativă la intrarea în Cluj-Napoca pe DN 1. Noua centură, odată realizată ar aduce şi o dezvoltare a transportului public în zona metropolitană. În Floreşti şi autorităţile comunei au anunţat realizarea unei centuri al cărei proiect a fost deja finalizat.

Şi la intrarea dinspre Baciu în Cluj -Napoca planurile primăriei Cluj-Napoca prevăd o centură care va porni de la nodul de autostradă de la Rădaia, de la Mihăiești şi care va urma un traseu la sud de Baciu, în lungul căii ferate, pe la Tăietura Turcului – Tetarom. Aceasta va fi legată şi cu actuala centură Bulevardul Muncii – Apahida. Aceste trei centuri anunţate de Emil Boc ar urma să fie finanţate din fonduri europene, de la bugetul de stat sau de la cel local.

Problemele de trafic, prea complicate

Deoarece până la realizarea centurilor de ocolire vor trece ani buni, Transilvania Reporter a încercat să afle răspunsul la câteva întrebări simple legate de soluţiile pe care le are „pe loc” municipalitatea clujeană pentru şoferi. Mai precis am întrebat: care sunt măsurile de fluidizare a traficului care se află în dezbaterea comisiei de specialitate din primărie, ce măsuri au fost implementate în privinţa traficului pe parcursul anului 2014, dacă există măsuri luate în discuţie pentru implementare din 2015 şi dacă există studii în privinţa traficului finalizate sau în derulare privind soluţiile de viitor pentru decongestionarea traficului din Cluj-Napoca. Singurul răspuns pe care l-am primit în descurs de o săptămână de la şeful Servicului Serviciul Siguranţa circulaţiei urbane, reţele edilitare şi transport local, Mirela Mărincean, a fost că întrebările noastre sunt prea multe şi prea complexe pentru a se putea răspunde la ele în decurs de şapte zile, aşa că va trebui să mai aşteptăm, o săptămână-două. Aşa că aşteptăm, alături de şoferii clujeni.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Floreşti „raiul” ambuteiajelor

Traseul Floreşti-Cluj-Napoca este la orele de vârf locul pe care nici un şofer nu îşi doreşte să îl parcurgă. Dimineaţa pe sensul spre oraş, iar după-amiaza în sens invers se creează cozi interminabile, iar distanţa de 8-10 kilometri se face între 40 de minute şi o oră. Deloc îmbucurător. În această toamnă primăria din Floreşti a anunţat că va face benzi reversibile care să contribuie la fluidizarea traficului, dar apoi primarul Horia Şulea a revenit şi a spus că din cauza „birocraţiei” se vor instala doar semafoare inteligente. În plus, ca alternativă la DN1 există un proiect pentru o centură ocolitoare. Investiţia este estimată la aproximativ 7 milioane de euro, iar proiectul a fost finalizat recent de firma Luca Way. Drumul de Ocolire Sud va porni din strada Tăuțiului și va face joncțiunea în Cluj-Napoca cu Drumul Sfântul Ioan. Va avea o lungime de 2, 685 km, dintre care aproximativ 150 de metri sunt pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca, administrația locală a municipiului luându-și angajamentul de a realiza această parte a drumului precum și o reabilitare a Drumului Sfântul Ioan.

Drumul de Ocolire Sud va avea 11 podețe și 2 poduri, precum și două sensuri giratorii, din care unul la începutul drumului pe strada Tăuțiului, o intersecție în T la ieșirea în Sfântul Ioan, una în Y pentru asigurare acces zona rezidențială Răzoare și una oblică cu trei ramuri fără insule.

Vor fi incluse și două bretele de legătură cu DN1, una în zona Metro și una în zona Polus. Toate acestea alături de rigole ranforsate, zid de sprijin pe coloane, șanțuri de beton, rambleu, piloți forați, filtre drenante, drenuri orizontale și, bineînțeles, semnalizare rutieră.

Carosabilul va fi de 2 x 3, 5 metri, pe o parte trotuarul va fi de 1, 5 metri, iar pe cealaltă parte va fi inclusă și o pistă de biciclete, lățimea ansamblului trotuar – pistă de biciclete fiind de 2 metri.

În ceea ce privește fondurile pentru realizarea viitoarei centuri, primarul Horia Şulea a spus că există două posibilități, un credit bancar sau un credit furnizor. Primăria pregăteşte licitaţia pentru execuţie, un termen de finalizare a centurii avansat de primar fiind sfârşitul lui 2015.


Publicitate

Postaţi un comentariu