Casa Gestapo-ului și cele șase luni de teroare din 1944

Puțină lume știe că, până devină un brand al Clujului și ulterior o tristă și ruinată amintire a vremurilor demult apuse, clădirea de astăzi a Hotelului Continental a fost și gazda celor care coordonau activitatea pe teritoriul Clujului a Gestapo-ului, poliția secretă oficială a Germaniei naziste. Timp de aproximativ șase luni, din iunie și până în octombrie 1944, Gestapo-ul a „activat” alături de armata nazistă în Cluj, principalul scop al serviciului secret subordonat SS-ului fiind, pe lângă poliția politică, punerea în aplicare a soluției finale. Mai exact, eliminarea populației evreiești.

Despre „Casa Gestapo-ului” am discutat cu istoricul Vladimir Bogosavlievici, profesor de istorie la Colegiul Național „George Barițiu” și autor al ghidului turistic „Clujul văzut și nevăzut”.

„Gestapo-ul este poliția secretă a statului nazist. Avea și valențe de poliție politică. Statul nazist avea instituții ca SS-ul, SD-ul și alte formațiuni paramilitare și militare care sprijineau regimul. În Cluj, vorbim despre clădirea Gestapo-ului din anul 1944, din luna martie, iar clădirea principală era în Hotelul Continental”, explică profesorul clujean.

Oamenii Gestapo-ului- nu foarte mulți în contextul în care Clujul nu era printre marile mize ale naziștilor- au venit într-un soi de caravană, pentru a pregăti terenul lăsat de vechiul regim și a pregăti zona pentru venirea trupelor germane.

„Până în martie 1944, armata germană nu a fost în Cluj. Odată cu înlăturarea lui Miklós Horthy,   germanii au intrat și cu armata și cu serviciile secrete în zonele deținute de corespondentele maghiare. Gestapo-ul nu a fost pentru o lungă perioadă de timp la Cluj, activând din martie până în 11 octombrie, când armata sovietică a venit la Cluj”, explică Vladimir Bogosavlievici.

Potrivit istoricului clujean, Gestapo-ul a avut mai multe sedii în Cluj, dar cel central a fost stabilit în clădirea actualului Hotel Continental, din centrul orașului.

„Hotelul a avut mai multe destinații și foarte puțină lume știe că acolo a fost unul dintre sediile Gestapo-ului. Inițial, acolo a fost Hotel Național iar la sfârșitul secolului XIX s-a construit acest hotel de astăzi, care este un brand al Clujului, fiind un proiect al marelui arhitect Lajos Pákey . Foarte multe clădiri sunt proiectate de el, inclusiv clădirea Casinoului din Parcul Central, clădirea Chios sau clădirea actualului Liceu Unitarian János Zsigmond și mai multe plăci comemorative amplasate în oraș. Hotelul, în perioada interbelică, a fost numit „Hotel New York” și era sediul reviste „Gândirea”, unde se întreunea în perioada interbelică intelectualitatea română. În perioada postbelică a devenit un loc al interlopilor și a acolițiilor lor de la securitate. Apoi hotelul a ajuns la Ioan Bene…. Gestapo-ul a mai avut două sedii temporare. De asemenea, buncărul comandantului armatei germane era pe strada C.A Rosetti într-o grădină a unui profesor, pentru o foarte scurtă perioadă de timp. Armata germană este și cea responsabilă pentru distrugerea Castelului Banffy de la Bonțida. Banffy a negociat atunci ca orașul să fie părăsit fără a i se aduce prejudicii materiale și practic să nu fie dinamitat. Până la urmă, sinagoga de pe strada Horea ar fi fost dinamitată de către germani”, spune profesorul.

Principalul rost al Gestapo-ului la Cluj era acela de a îndeplini funcțiile specifice poliției politice. Ofițerii Gestapo supravegheau și identificau orice pericol la adresa regimului lui Hitler, însă activitatea lor ava în principal legătură cu aplciarea „soluției finale”.

„În principal, problema lor a fost reprezentată de evrei. În mod normal, ei trebuiau să depisteze pericolele, chiar și din rândul armatei germane, pentru a lichida tot ceea ce era împotriva lui Hitler. Și datorită influenței lor, organele de drept maghiare de atunci, care și ele erau pe aceeași linie, au săvârșit acel genocid, care intră în cadrul Holocaustului, dar nu al Holocaustului din România. Între armată și Gestapo și între serviciile secrete în general, exista o mare rivalitate. Gestapo-ul venise pentru a curăța terenul. Era un teren pe care ei nu mai lucreaseră și pe care lucraseră autoritățile hortiste. După părerea lor, era rost de făcut curățenie pentru a pune apoi în aplicare soluția finală, de eliminare a populației evreiești”, mai spune Bogosavlievici.

Mii de evrei au fost deportați în acea perioadă , consemnându-se astfel una dintre paginile negre din istoria Clujului.

„A fost perioada în care au fost deportați evreii, la începutul lunii iunie a acelui an. au fost în total șase transporturi și au fost duși, marea lor majoritate, la Auschwitz-Bierkanau. Clujul avea o populație destul de mare de evrei și mare majoritate din cei aproximativ 17.000 au fost deportați, inclusiv din zonele limitrofe. Inițial, și asta ține tot de Gestapo, acești evrei au fost ținuți în locul unde acum este Școala Sanitară Victor Babeș, pe strada Meseriilor, la numărul 20. Inițial, acolo au fost triați și pe urmă au fost duși la Fabrica de Cărămidă, și apoi deportați. Ei au fost îmbarcați de la halta Clujeana. În octombrie, cel mai probabil înainte ca armata germană să plece, au plecat și oamenii Gestapo-ului”, explică istoricul Vladimir Bogosavlievici.

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu