Caravana cu Medici acționează acolo unde statul eșuează

Caravana cu Medici Cluj/ Foto: arhiva personală

Patru tineri mediciniști, atât studenți în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca (UMF Cluj), cât și rezidenți, au înființat în inima Transilvaniei o filială a Caravanei cu Medici, ducând astfel mai departe entuziasmul și implicarea celor cinci medici rezidenți din București care au pus bazele acestei asociații în urmă cu trei ani. Răzvan Tirpe, Teodora Adam, Antonia Fitarau și Iuliana Nenu au ales să se implice, să transforme imposibilul în posibil, au ales să le arate celor care nu au posibilitatea să ajungă la medic din varii motive, că sănătatea este un drept de care trebuie să ne bucurăm cu toții. Tinerii își sacrifică weekendurile și merg acolo unde este nevoie de ei: în satele uitate de lume. Prima acțiune a Caravanei cu Medici Cluj a avut loc de curând, acțiune în cadrul căreia au fost consultate 50 de femei. Transilvania Reporter a discutat cu Răzvan, coordonatorul caravanei pentru a afla ce anume îi determină să se implice și care sunt problemele cu care se confruntă satele în care au ajuns și în care își propun să ajungă.

Răzvan Tirpe, coordonatorul caracvanei/ Foto: arhiva personală

Reporter: Cum anume v-ati gândit să creaţi o „filială” Caravana cu Medici la Cluj?

Răzvan Tirpe:  Eram la o conferință anul acesta în Cluj, când unul din membrii echipei de la București povestea despre cât de frumos este să faci asta. M-am gândit apoi la oamenii de aici și am zis că trebuie să existe așa ceva și la Cluj. Imediat după conferință, am discutat despre posibilitatea deschiderii unei filiale. Ne-am adunat câțiva colegi și așa am ajuns să facem prima ediție. Sperăm să fie cât mai multe.

Reporter: Cine sunteţi voi? Câţi voluntari clujeni sunt implicaţi în Caravana cu Medici? Ce specializări aveţi?

Răzvan: Echipa noastră e formată din patru persoane. Eu sunt medic rezident anul I pe Radiologie și Imagistică Medicală. Teodora Adam și Iuliana Nenu sunt tot rezidente anul I pe Gastroenterologie și Pediatrie, iar Antonia Fitarau este studentă în anul IV la UMF Cluj. Voluntarii diferă ca număr cu fiecare caravană, dar avem studenți mediciniști, medici rezidenți, specialiști și primari. Specialitățile încep de la cardiologie, gastroenterologie, pediatrie, radiologie până la pneumologie, dermatologie, reumatologie, nefrologie, ginecologie.

Reporter: De ce vă implicaţi?

Răzvan: Vrem să ii ajutăm pe cei care au nevoie și din diferite considerente nu pot să ajungă la un spital pentru a fi tratați. Orice om are dreptul la o viață demnă, la sănătate, la vindecare.

Reporter: Cât de greu este să găseşti resurse, atât umane, cât şi materiale pentru acţiuni de acest tip? 

Răzvan: Studenții mediciniști cu care am luat legătura până acum s-au arătat foarte încântați să facă parte din Caravană pentru că ajung astfel să cunoască oameni noi, să fie integrați și mai ales să ajute, fapt care le poate spori încrederea în propriile forțe. De asemenea, medicii care participă o fac cu suflet și chiar dacă programul lor este mai încărcat își iau din orele de weekend să vină să ne ajute, motiv pentru care le mulțumim. Referitor la partea materială putem spune că avem tot ce ne trebuie, începând cu ecografele portabile până la consumabile de tipul mănușilor, rolelor de hârtie sau gelului pentru ecografie. Am apelat la ajutorul unor sponsori, cărora le mulțumim.

Prima acțiune a Caravanluj cu Medici a avut loc la Țaga unde au fost consultate 50 de femei/ Foto: arhiva personală

Reporter: Ce presupune exact o acţiune pe teren? Cum vă organizaţi?

Răzvan: În primul rând ne gândim cum, când și unde vrem să facem caravana. După ce stabilim tipul de caravană, cum a fost prima acțiune, pe sănătatea femeii, de exemplu, alegem o anumită dată pentru ca mai apoi să căutăm locații. Când am găsit o locație, intrăm în contact cu administrația locală de acolo și stabilim detaliile cu cei de acolo. Între timp ne adunăm voluntarii: studenți, medici rezidenți, specialiști și primari și pornim la drum.

Reporter: Pe teren puneţi un anumit diagnostic. Ce se întâmplă apoi cu pacienţii? Cine îi va îngriji? Cu cine veţi colabora?

Răzvan: După ce diagnosticul este stabilit, pacientul este sfătuit să meargă la medicul specialist care se ocupă de patologia pe care el o are. De multe ori acest lucru nu se întâmplă, fie pentru că sunt vârstnici și le e mai greu să ajungă la oraș, fie că nu dispun de situația financiară necesară să se deplaseze sau au mentalitatea și credința că se pot trata acasă și că se vor face bine. Până în momentul de față am reușit să stabilim o colaborare cu câțiva medici din diferite specialități.

Reporter: Cât de deschişi sunt medicii în vederea colaborării cu voi?

Răzvan: Unii sunt foarte ocupați, chiar și in weekend. Unii preferă să își petreacă timpul acasă. Dar în mare parte sunt deschiși și dornici să ne ajute și suntem mai mult decât bucuroși să îi avem alături pentru că experiența lor îl ajută foarte mult atât omul care vine la consultație, cât și pe noi, cei tineri care avem o oportunitate în plus de a învăța.

Foto: arhiva personală

Reporter: Veţi merge în sate doar din judeţul Cluj sau şi din afara acestuia?

Răzvan: Sigur că și din afara județului. Vrem să cuprindem în brațele caravanei cât mai multe sate, localități și așezări, în special din zona Transilvaniei.

Reporter: Ce fel de sate sunt vizate?

Răzvan: Satele mai izolate, cu acces precar la sistemul de sănătate, unde oamenii nu își pot permite din diferite considerente să ajungă la servicii medicale și să fie tratați.

Reporter: Ceea ce faceţi voi, suplineşte practic un sistem de stat bine închegat la care ar trebui să aibă acces toată lumea. Care credeţi că sunt principalele cauze pentru care unele zone sunt atât de uitate de lume din punct de vedere medical?

Răzvan: În primul rând este de vină statutul socio-economic al României. Chiar și în spitalele din orașele mari ale țării există multe lipsuri, iar acestea se resimt cu atât mai mult în zonele despre care vorbim. De asemenea, rețeaua de drumuri care ar trebui să faciliteze accesul către localitățile izolate lipsește. Și nu în ultimul rând, prioritizarea: modul în care autoritățile locale din aceste zone reușesc sau nu să pună pe primul plan sănătatea și educația.

Reporter: De ce aţi decis ca prima acţiune de la Cluj să fie dedicată sănătăţii femeii?

Răzvan: Pentru că este un subiect de foarte mare interes: tot mai multe femei sunt depistate cu cancer de sân sau de col uterin în diferite faze. Ne-am propus să le ajutăm cât de mult putem din acest punct de vedere.


Publicitate

Postaţi un comentariu