Biserica și referendumul. Povestea unei victorii nedepline

eepurl.com

Referendumul ce a avut loc sâmbătă și duminică pentru modificarea constituției în ceea ce privește definiția familiei a fost declarat invalid din cauza neîntrunirii cvorumului. Dintre cele 30 de procente necesare, doar 21,08% dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne. În Cluj, procentul celor care s-au prezentat la vot a fost de 18,61%, puțin sub media țării. Acest rezultat reprezintă atât un eșec politic pentru partidele ce l-au propus și sustinuț, dar și un eșec pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR) și Coaliția pentru Familie (CpF), ultimele două fiind adevărații perdanți ai acestui joc de manevre politice, jucat pare-se de PSD la cacealma. Reacția Patriarhiei Române nu a întârziat să apară, aceasta descriind referendumul ca pe un „succes nedeplin care ne cheamă la mai multă speranță și lucrare“. Patriarhia Română a transmis și că „deşi referendumul recent nu a fost validat, totuşi acesta ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi“. Tema eșecului BOR a fost amplu dezbătută de analiși și sociologi, de oameni politici și membrii ai societății civile. De pildă, conform declarațiilor făcute pe blog-ul său, sociologul Barbu Mateescu atrage atenția asupra distanței dintre vorbe și fapte la credincioșii români, pasivitatea fiind mai degrabă acțiunea ce caracterizează creștinul ortodox. Sociologul Mateescu a mai spus și că: „BOR n-a putut să acopere în câteva zile o prăpăstie care s-a creat în ani și decenii. Sunt prea multe Mercedes-uri în BOR, prea mulți Pomohaci și prea puțină muncă socială, compasiune, luptă pe subiecte care afectează în mod real familiile României. Urmează o luptă internă, blamări reciproce și în mod ideal niște reforme. Pe termen lung un conflict în interiorul ortodoxiei românești cu consecințe serioase și dramatice, instituția fiind deja divizată“, conform blog-ului Sociollogica.

Majorități minoritare

Într-o societate divizată de inegalități materiale, condiții sociale, opțiuni politice și orientări culturale diverse, credința părea să fie un un veritabil liant social, mai ales că la ultimul census demografic, mai mult de 98% dintre români s-au declarat credincioși. BOR s-a implicat în campania pentru referendum mizând – și pierzând – pe sprijinul organizațiilor religioase și al partidelor ce l-au propus și pe numărul imens de credincioși (pare-se, doar cu numele). La slujba ce a avut loc duminică la Catedrala Patriarhală oficiată de Patriarhul Daniel, acesta i-a îndemnat pe oameni să iasă la vot până nu va fi prea târziu, la fel procedând și Arhiepiscopul Tomisului, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Teofan și Arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian. Din câte se pare, mesajul patriarhului a căzut pe urechi surde la nivel național, deși în satul său natal, Dobrești, din județul Timiș, prezența la vot a fost de peste 82%.

Una dintre cele mai vehemente reacții din partea Bisericii, vine de la cunoscutul preot Constantin Necula, cel care s-a grăbit să fie primul ce declară că „de azi creștinismul românesc a intrat în minoritate. Cerem să fim tratați ca atare! Iar prima cerere, rețineți, este aceea că familia este alcătuită din bărbat și femeie. Nu, nu pentru că un Cod Civil, care va fi diluat în 3 ore într-un Parlament dezorientat, va mai scrie sau nu că vorbim despre aceasta în chip moral, ci pentru că oricât de multă hârtie învelește cadavrul ciopârțit al anatomiei umane, ea rămâne legată de bărbat și femeie “. Acesta s-a lansat pe blogul său într-o analiză a societății românești și a clasei sale politice, acuzând-o pe aceasta din urmă de imoralitate și nelioalitate: „Liderul unui partid care a promis un Referendum și l-a dat, a promis UE un Nu și l-a oferit, a dovedit încă o dată că știe mai mult decât autointitulații politicieni că politica se înrudește, temeinic și pentru mine definitiv, cu cea mai veche meserie din lume – cum le place să zică“, a afirmat Constantin Necula.

La Cluj, purtatorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, preotul Bogdan Ivanov a declarat că: „Poziția oficială a Patriarhiei este aceea din comunicatul emis de aceasta. Rezultatele sunt cele care sunt. Biserica este și trebuie să rămână deschisă atât față de cei care au votat, cât și față de cei care nu au votat, fiindcă aceasta este menirea sa“, a declarat purtătorul de cuvânt. În acest climat de reacții aprinse, reacția Mitropoliei clujene surpinde plăcut prin cumpătare și deschidere către societate, chiar în contextul unei prezențe la vot scăzute în raport cu media națională.

Ortodoxia între numere mari și alianțe

Sociologul Simion Pop susține că reacțiile reprezentanților bisericii ortodoxe după referendum sunt destul de puține și par ale unor lideri dezamăgiți. Trebuie să reținem că implicarea preoților și ierarhilor in campanie nu a fost unanimă și nici la fel de intensă. „Poziția BOR de “Biserică a Neamului” a fost într-adevăr șubrezită. Dar, trebuie să înțelegem și că creștinismul ortodox nu este pur și simplu echivalent cu BOR ca instituție. Există o diferență între organizarea instituțională a bisericii, dominată de clerici, și tradiția ortodoxă care e intrupată în multe tipuri de comunităti cuprinzând laici și clerici“, susține sociologul. În ceea ce privește relația dintre Biserică și stat, Simion Pop explică cum:

„BOR de 28 de ani susține aceleași valori ca și acum, dar nu a mai propus niciodată un Referendum, deoarece biserica a avut un anumit tip de raport cu statul, cu care a știut întotdeauna să negocieze foarte bine. Trebuie să ținem cont și de faptul că BOR functionează într-un stat cu una dintre cele mai liberale Constituții în ceea ce privește relația dintre stat și culte. BOR nu e biserică de stat, precum bunăoară este anglicanismul în Marea Britanie. Totuși, BOR a reușit să-si negocieze o poziție solidă în raport cu statul, dacă ne gândim numai la susținerea financiară pentru Catedrala Neamului, la faptul că salariile preoților sunt plătite de către stat sau la neplata unor taxe. Biserica ortodoxă a operat cu politica numerelor mari și a reușit să se prezinte ca reprezentându-i pe cei 81% de ortodocși declarați (cf. recensământ 2011). Interesant e că cercetările sociologice spun că doar 20-25% dintre credincioși declară că merg regulat la biserică, iar cercetările de pe teren sunt încă și mai severe relevând o participare efectivă la slujbe de doar 5-10%. Și dacă s-ar fi mers la vot în masă după slujbă, cvorumul tot nu putea fi îndeplinit doar asa“, a adăugat sociologul.

Vorbind despre campanie, Simion Pop susține că este important de reținut că BOR s-a implicat explicit, oficial, foarte târziu. Pentru prima dată s-a confruntat cu mobilizarea unei populații la urne pe o astfel de temă “ne-politică” și pentru miza unui referendum. Mai mult, cercetătorului i se pare, totuși, că „BOR nu s-a implicat cu toate motoarele în acest referendum. A ezitat pentru că nu a înțeles în ce se bagă“. Situația se complică în Ardeal și mai mult, întrucât aici avem de-a face cu un conflict mai vechi între ortodocși și neoprotestanți, care dintr-o dată ar fi trebuit să devină aliați, dar această alianță nu a fost nici agreată, nici implementată de toții preoții și ierarhii.


„Trebuie să știm că mobilizarea CpF are semnificative origini neoprotestante (evanghelice americane) și asta a condus la apariția unui nou tip de implicare a cultelor în viața politică și socială, cu noi tinte cum ar fi schimbarea Constitutiei. Ortodoxia nu are acest tip de cultură politică. BOR a știut mereu să își negocieze rolul social și politic, drepturile și privilegiile cu statul român. BOR a fost pusă în fața unei situații care îi este cumva străină. Cel mai bine putem înțelege asta făcând o comparație cu SUA, unde sunt sute de culte și avem de-a face cu un sistem denominațional, nu cu state confesionale precum cele din Europa. În State, acolo de unde provin atâtea dintre cultele evanghelice din România, relația dintre religie, Biblie și Consituție este una specială, Constituția fiind un soi de Biblie seculară care asigura religia civilă a americanilor în condițiile pluralismului religios. Pentru evanghelici, mai ales, Constituția este o miză politică si religioasă. Așa putem întelege o dimensiune importantă a mobilizarii CpF care a reusit sa “traducă” valori religioase (familia și casatoria) în termeni seculari. Pentru BOR, mi se pare mie, Constituția nu era o miză. BOR a acceptat o Constituție liberală fără mari probleme. Cu toate acestea BOR a sucombat în cele din urmă mobilizării CpF care părea că deține monopolul reprezentării tuturor crestinilor și, la cel mai înalt nivel, declarativ s-a implicat în referendum“, a declarat Simion Pop.

Postaţi un comentariu