Beaconii din Cluj: buni pentru gigantul Lockheed, necunoscuți pentru România

Ce au în comun Lockheed Martin, o bancă cu sucursale în Dubai și Abu Dhabi, Muzeul Salzburg din Austria și o companie de transport public din nordul Italiei? Dincolo de cifre de afaceri mari și inovație, toate aceste entități sunt și clienți ai clujenilor de la Onyx Beacon și folosesc inovatoarele „balize” produse de aceștia. Între timp, în România, beaconii sunt încă un subiect relativ necunoscut pentru piață, iar Clujul, așa „smart city” cum se laudă, nu face excepție de la această tristă categorie. Recent, Onyx Beacon a început o colaborare cu americanii de la Lockheed Martin, producătorii avioanelor de vănătoare F-16 și F-35, o colaborare în cadrul căreia în două depozite din Orlando, Lockheed folosește beaconi pentru a gestiona mai rapid și mai eficient echipamentele, piesele și coletele cu care lucrează zilnic.

Deja de ani buni, clujenii de la Onyx Beacon au adus pe piață o tehnologie care în România încă este la stadiul de experiment. „Balizele” celor de la Onyx funcționează cu ajutorul tehnologiei Bluetooth, au dimensiunea unui portofel sau a unui mouse, în funcție de model, și pot trimite pe telefon sau tabletă informații legate de locul în care se află obiectul pe care beacon-ul este montat.

Soluția celor de la Onyx este potrivită în numeroase domenii, de la turism la marketing și de la gestionarea de stocuri până la activitatea unui muzeu. Conceptul le-a atras atenția și americanilor de la Lockheed Martin, unul dintre cei mai importanți jucători din domeniul apărării în SUA. Aceștia au început cu câteva luni în urmă un proiect pilot în cadrul căruia au început utilizarea beaconilor și a sistemului Tracko în două depozite din Orlando. Proiectul pilot a reușit, iar acum colaborarea continuă.    

„Noi, dincolo de faptul că producem beaconi Bluetooth, avem și o soluție integrată care se numește Tracko. Această soluție folosește beaconii împreună cu o platformă software și devine astfel o soluție RTLS, adică Real Time Locating Service. Asta înseamnă localizarea unor obiecte în spații închise cum ar fi depozitele sau mall-urile. Asta nu se poate face altfel, cu GPS-ul de exemplu, iar ceea ce e nou la noi e faptul că folosim tehnologia bluetooth”, spune Claudiu Rusu, Marketing and Communications Manager la Onyx Beacon.

O astfel de soluție poate reduce timpii de gestionare a coletelor chiar și de 40 de ori. Într-o corporație globală, ceva care se petrece de 40 de ori mai repede se traduce imediat prin eficiență, costuri reduse și profituri mai mari. „Ei folosesc beaconii ca sistem de localizare a obiectelor din două depozite de-ale lor din Orlando. Sunt folosite pentru a gestiona pachete și piese care ulterior ajung în producția lor. Pe ei, în primul rând, îi interesează să își reducă timpii de căutare. Folosesc multe pachete și cutii care arată la fel și până acum dura foarte mult să le găsească. Se pierde mult timp și mulți bani. Timpul se reduce foarte mult când folosești astfel de soluții”, mai spune Claudiu.

În timp ce concurența și restul pieței abia descoperă această nișă, cei de la Onyx vin cu inovații la fiecare update. „La beaconii noștri avem un buzzer. De exemplu, ai un depozit cu scaune care arată aproximativ la fel, iar tu cauți unul anume, comandat de către cineva. Îl vezi pe hartă, dar ajungi lângă el și vezi că este stivuit cu alte câteva sute de scaune care arată la fel. Cu ajutorul acelui buzzer, poți face beacon-ul să emită un sunet și în acel moment îl poți găsi mai ușor. Chestia asta nu o mai face nimeni deocamdată și pentru lucruri de acest gen au ajuns „ the big guys” să lucreze cu noi. În faza de testare mai avem o funcție de movement history cu care poți vedea pe unde „s-a plimbat” un anumit bun din depozit. E ceva ce folosim în colaborarea cu o firmă din domeniul de automotive și sunt montate pe motostivuitoare. Pe ei îi interesează mult să optimizeze traseele utilajelor, astfel încât să nu irosească timp. Este foarte utilă funcția și, mai mult decât atât, poți vedea heat map-uri ca să vezi dacă sunt zone unde lucrurile se mișcă mai greu sau chiar există blocaje”, explică el.

În România…

Pauză. Echiparea unui muzeu, de exemplu, cu 20 de beaconi ar ajunge să coste până în 500 de euro. Costurile de întreținere sunt minime, în condițiile în care bateriile unui beacon pot rezista chiar și patru ani. În plus, beacon pot oferi orice soi de informație. Într-un muzeu, această tehnologie ar putea fi „încărcată” cu informații sau conținut video și audio și prin intermediul unei aplicații mobile, orice vizitator ar putea să descopere informațiile direct de pe propriul telefon, fără să mai fie nevoie de ghizi care se chinuie să se facă auziți în camerele neîncăpătoare ale muzeelor.

„Pentru noi, piața din România este undeva la 1%. La nivel internațional însă, această tehnologie nu mai este un moft și se folosește dincolo de un simplu experiment. Se folosește și în proximity marketing, în mall-uri sau magazine”, mai spune Claudiu.

Cât timp au primit atenție, beaconii au captat atenția pieței prin colaborări cu un supermarket din Cluj-Napoca, dar și cu un operator de telefonie mobilă. De asemenea, tehnologia celor de la Onyx a ajuns și în București, unde în 2015 au ajuns 500 de iBeaconi, montați pe mijloacele de transport public, astfel încât să ajute persoanele cu deficiențe de vedere. Folosind, la fel, o aplicație pentru telefonul mobil, beaconii emiteau un semnal pe telefon prin care anunțau utilizatorul când și ce autobuz urmează să ajungă în stație, prin intermediul unui mesaj vocal.

Alții știu mai bine

Dincolo de inițiativa din București însă, piața românească nu se apropie de beaconi. Străinii, pe de altă parte, descoperă tot mai mult plusurile unei astfel de investiții. Muzeul din Salzburg, o instituție culturală care are 11 sedii cu tematici diferite răspândite în tot orașul, a instalat în urma cu un an o rețea de beaconi pentru a facilita vizitatorilor săi o experiență multimedia. La intrare, vizitatorii primesc o tabletă Samsung pe care este instalat un ghid virtual al muzeului. Vizitatorii pot să acceseze materiale audio sau video, toate acestea fiind în strânsă legătură cu exponatele pe care le pot observa fizic, în muzeu. Beaconii sunt montați în fiecare încăpere și sunt conectați la rețeaua electrică a muzeului. Proiectul pilot a început cu 25 de beaconi amplasați în 25 de camere, dar rețeaua urmează să crească la 100 de zone ale muzeului, atât interioare cât și exterioare.

Salzburg Museum folosește tehnologia clujenilor de la Onyx Beacon

Tehnologia Onyx Beacon a ajuns chiar și în Orientul Mijlociu, în sistemul bancar. Într-un an de la adoptarea „balizelor”, aproape două milioane de utilizări a avut o aplicație introdusă de o cunoscută bancă cu sedii în Abu Dhabi și Dubai. Clienții care intră în filialele în care există beaconi primesc pe telefonul mobil, prin intermediul unei aplicații, notificări cu privire la campanii și promoții. Prin intermediul acestei tehnologii, banca poate fi notificată cu privire la profilul clientului care tocmai a intrat în clădire și poate oferi personalului informații prețioase care să ajute la abordarea acestuia și la o interacțiune mai eficientă între client și funcționar.

În Italia, în regiunea Bolzano din nordul țării, compania de Transport SASA încearcă să educe utilizatorii transportului în comun  prin intermediul aplicației mobile SASABus, care funcționează cu ajutorul beaconilor. Toți utilizatorii înregistrații în aplicație pot transforma kilometri călătoriți cu autobuzul în puncte care pun utilizatorul într-un clasament general. Numărul de kilometri este calculat cu ajutorul beaconilor, iar tehnologia aceasta are rolul de a-i implica pe utilizatori într-un soi de joc care să îi provoace să folosească transportul public tot mai mult.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu