Băsescu plus UNPR, la Cluj tot cam zero e

În locul de unde altă dată Traian Băsescu şi partidul său de odinioară îşi dădeau drumul pe toboganul care îi ducea direct în fruntea ţării, Clujul, acum e o secetă politică teribilă pentru fostul preşedinte al ţării. Traian Băsescu tocmai şi-a proptit ancora PMP în UNPR, reuşind să facă un fel de luntre din două bărcuţe ale politicii româneşti. ”Va fi o distribuţie echilibrată a puterii în teritoriu. Pentru că analiza pe care o facem de două săptămâni ne arată că acolo unde Partidul Mişcarea Populară este puternic, sunt slăbiciuni mai mari la UNPR, şi unde Partidul Mişcarea Populară este slab, a avut rezultate slabe la alegeri, este mai puternic UNPR. Avem o soluţie echilibrată de 50% – 50%”, spunea Traian Băsescu în recitalul său optimist-mobilizator adresat, probabil, membrilor de partid şi simpatizanţilor.

Ce n-a spus deocamdată Traian Băsescu e ce va face în judeţe precum Clujul, unde atât PMP cât şi UNPR au fost şi sunt doar praf politic. Ba mai ales că, aşa cum ne declară preşedintele PSD Cluj, Horia Nasra, e foarte probabil ca UNPR Cluj să rămână şi fără cei trei consilieri locali pe care îi are în tot judeţul, rătăciţi şi ei prin Călăţele, Tureni şi Ciucea.

„În acest moment, nu am luat nici o decizie cu privire la colegii din U, NPR care au intrat pe liste comune şi în zilele acestea analizăm situaţia, vom avea discuţii individuale cu fiecare şi sperăm să rămână alături de noi. În principiu, doresc să rămână alături de noi”, a spus Horia Nasra.

Dacă UNPR este practic inexistent în judeţ, nici PMP nu străluceşte deloc la nivel de Cluj, unde are numai 45 de consilieri locali împrăştiaţi în 30 de unităţi administrativ-teritoriale clujene, nefiind vorba aici nici de Consiliul local Cluj-Napoca şi nici de Consiliul Judeţean Cluj. De altfel, PMP a obţinut sub 5% în judeţul Cluj şi n-a câştigat nici un mandat de primar.

Cam aceasta este situaţia în Cluj a lui Traian Băsescu, a vechiului şi a noului PMP. Clujul acela de unde portocala sa îşi dădea drumul în 2004 spre funcţiile cele mai înalte din stat, la fel şi în 2009, cum, de altfel, şi în urmă cu exact patru ani, pe 14 iulie 2012, când, cu ocazia suspendării sale din funcţia de preşedinte al României, el aprindea în Piaţa Lucian Blaga, în faţa a circa 15.000 de simpatizanţi, a sa „flacără a democraţiei”.

„Pentru că se apropie jocurile olimpice, ne-am gândit ca de astăzi până la referendum să ardă o flacără. O flacără a democraţiei, care va fi purtată prin ţară de tineri de dreapta. Dacă la referendum vom constata că românii au dat o lecţie lui Crin şi Victor, o vom menţine aprinsă. Dacă românii vor spune da restauraţiei, atunci o vom stinge până la următoarele alegeri. Flacăra democraţiei pleacă de la Cluj spre Bucureşti, via Iaşi“, spunea atunci Traian Băsescu, în faţa celor 15.000 de clujeni pe ale căror pancarte se putea citi, printre altele: “Traiane nu eşti singur, Clujul te susţine”, “Clujul este de partea ta”.