Anul Nou: speranță, tradiții, dorințe și petreceri

Orice nou început înseamnă în primul rând speranță, entuziasm, bucurie – iar începutul unui an nou nu face excepție. Anul Nou aduce cu sine promisiunea de ”mai bine”, are ceva cu adevărat magic. Pare că toată lumea se resetează și toți avem șansa să o luăm de la capăt. Nu sunt doar două zile obișnuite care se succed la fel ca și altele, ci vorbim despre cumpăna dintre vechi și nou, de granița dintre trecut și prezent, o noapte cu însușiri supranaturale, care poate schimba totul.

Nu-i de mirare, așadar, că această noapte este însoțită de o sumedenie de superstiții și de obiceiuri, unele de-a dreptul ciudate. Se aruncă lucruri vechi din casă, ca și cum s-ar arunca însuși trecutul, și se pun dorințe. Oamenii sunt dispuși să respecte și să ducă la îndeplinire tradițiile moștenite, oricât ar fi de ciudate, pentru această promisiune de mai bine. Principala grijă în noaptea dintre ani pare a fi alungarea ghinionului, iar dorințele tuturor se referă la noroc, sănătate, belșug.

Îngropatul anului

Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri în fiecare țară, în majoritatea locurilor se organizează petreceri și se urmăresc artificiile. Se lasă în urmă trecutul și se îmbrățișează viitorul. Românii numeau acest moment foarte sugestiv: ”Îngropatul Anului”. Denumirea de ”Revelion” a apărut abia în timpurile moderne, pe filieră franceză, și se regăsește și în alte țări francofone.

În tradiția populară, noaptea dintre ani era momentul în care binele învinge răul, iar timpul renaște, simbolic. Aceste semnificații sunt explicate în cartea lui Ion Ghinoiu, ”Zile şi mituri”: acesta arată cum, asemănător divinităţii, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, pentru a renaşte după alte 365 de zile. Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărţit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun şi miezul nopţii de 31 decembrie şi apoi până la Bobotează. În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se măreşte noaptea, sporeşte frigul şi întunericul şi, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer.

Apoi, după solstiţiul de iarnă, Soarele începe să urce pe bolta cerului şi ziua să crească puţin câte puţin, ”cu cât sare cocoşul pe pragul casei” sau ”cu cât se mişcă puiul în găoacea oului”. Prin multe obiceiuri şi credinţe care exprimă iniţial teama, dezordinea şi haosul, iar, după miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul, oamenii acordă diverse semnificaţii fenomenelor naturale.

Superstițiile românilor

Românii respectă și în prezent multe dintre superstiţiile de Anul Nou moștenite de generații, în speranța că le va merge bine în Noul An. Printre obiceiurile de sfârşit de an se numără dansul în aer liber pentru sănătate şi noroc şi umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper.

La fel, mulți cred că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, pentru ca în următoarele 365 de zile să primeşti cât mai multe cadouri. E bine și ca măcar un articol vestimentar purtat de Anul Nou să fie roșu: aceasta este culoarea veseliei şi a dragostei, aşa că veţi avea un nou an norocos şi plin de iubire.

Sunt și multe restricții în noaptea dintre ani, dar şi pe 1 ianuarie. De exemplu, ar fi bine să nu plângem, pentru că altfel am putea avea un an cu evenimente triste. Nu trebuie nici să ne certăm sau să vorbim urât, ci să fim politicoși, manierați, plăcuți – și să rămânem așa tot anul ce vine. În noaptea dintre ani nu este momentul potrivit nici pentru povești specifice Halloweenului, cu fantome sau morţi, pentru că acestea atrag ghinionul.

În mai multe ţări, printre care şi România, oamenii nu împrumută bani, bijuterii sau alte obiecte de preţ în prima zi din an şi nici nu plătesc datorii sau taxe, nu duc gunoiul şi nu oferă daruri, toate acestea fiind semne de sărăcie în anul ce abia începe.

De asemenea, se spune că pentru un an îmbelşugat este bine ca la miezul nopţii pe masă să fie pahare şi farfurii pline, iar fiecare membru al familiei să aibă bani asupra sa. Paharele, farfuriile şi buzunarele goale sunt semnele unui an sărac, consideră superstiţioşii.

Nu în ultimul rând: dacă nu doriţi să fiţi datori tot anul ce vine, încercaţi să vă plătiţi datoriile până la miezul nopţii.

Copenhaga

Muncă, noroc, dragoste

Există superstiții și pentru ”workaholicii” zilelor noastre: se spune că aceia care lucrează în prima zi a anului au mai multe şanse de a avansa în carieră în perioada următoare. Totuși, e indicat să se lucreze moderat, nu se pornesc proiecte mari, de amploare, pentru că asta aduce ghinion.

În sudul Statelor Unite se crede că vei avea noroc pentru tot anul dacă în prima zi din ianuarie se consumă fasole cu bobul negru. Mai mult, acela care găteşte fasolea va fi de două ori mai norocos. Americanii, dar și alte popoare, obişnuiesc să lase toate uşile şi ferestrele deschise în noaptea dintre ani, pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou. La rândul lor, ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

Cât despre dragoste, sigur că este foarte importantă și toată lumea și-o dorește, deci există tradiții și în acest sens: sărutul este obligatoriu în noaptea de Revelion, dacă doriţi să aveţi parte de afecţiune în anul ce vine. În caz contrar, veţi avea un an cu puţine satisfacţii sentimentale. Unii se sărută sub vâsc, un obicei care se regăsește și în casele românilor.

O altă superstiţie spune că în prima zi a anului nu este bine să ieşi din casă decât după ce deja ai primit un musafir – dar acesta trebuie să fie lipsit de anumite ”defecte”: nu trebuie să fie blond sau roşcat, să nu aibă platfus sau strabism şi nici sprâncenele împreunate, pentru că aduce ghinion.

Dansul la miezul nopţii în aer liber, în special cel în jurul unui copac, aduce sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor. Iar fetele care doresc să se mărite în Noul An ar fi bine să vadă un bărbat la geamul dormitorului la cumpăna dintre ani.

Edinburgh

Anul Nou în alte țări

În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi cel nou are loc să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion, în funcție de anumite caracteristici fizice. Mai exact, va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. De obicei, darurile constau în sticle de whisky și cărbuni.

În Țara Galilor, sărbătoarea este denumită Calennig, iar oamenii își dăruiesc bani și cadouri – darurile tradiționale sunt pâinea și brânza. În Londra, celebrul Big Ben anunță, cu bătăile sale, venirea noului an. Iar pe 1 ianuarie toată lumea merge să vadă parada de pe străzile londoneze.

În Spania, există obiceiul ca de Anul Nou să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi la ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care presupune să arunci pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Tradiția este pe cale de dispariție, totuși, pentru că este destul de periculos ca oamenii să arunce pe geam vase, haine și chiar obiecte de mobilier (plus că cei responsabili cu întreținerea orașului aveau foarte mult de lucru). În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

Silvestru și Vasile

În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte. Unii olandezi fac focuri de tabără din brazii de Crăciun și mănâncă deserturi foarte dulci.

Francezii numesc ospețele din noaptea dintre ani ”Reveillon de Saint Sylvestre” și consumă multă șampanie cu această ocazie.

Sfântul Silvestru este sărbătorit în mai multe țări, precum Elveția, Austria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Israel, Polonia, Serbia, Luxemburg și altele. În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru – o tradiție care amintește de o poveste din anul 314, când oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei legende, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă papucii lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

Lepădarea de vechiul an

În ţări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. În Chile, oamenii preferă să se îmbrace în galben în această noapte, pentru vitalitate în noul an. În Ecuador, bărbații se îmbracă în travesti, cu peruci colorate și machiaj strident, încercând să întruchipeze ”văduva” vechiului an.

În Puerto Rico, de Revelion, oamenii au obiceiul să ”spele” vechiul an şi să arunce apă pe geam. În Brazilia, acum se dă startul vacanței de vară, astfel că se organizează numeroase petreceri, pe plajă sau acasă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

Singapore

Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

Postaţi un comentariu