Alexandra și Luiza au trezit o generație, restul României continuă să doarmă. „Nu suntem o generație fără viitor, suntem generația care va lupta pentru acest popor!“

 

Ca de multe alte ori, în România, o tragedie precum cea de la Caracal a scos la iveală necrozele și metastazele unui sistem corupt de incompetența unor cadre incapabile să-și facă meseria și a unei societăți divizate de-a lungul diferenței de gen și clasă socială. Să fii adolescentă, născută într-o familie cu resurse modeste, într-una dintre zonele din afara puținelor enclave de creștere economică, te poate costa viața. În ciuda tuturor speranțelor că Alexandra și Luiza ar mai putea fi în viață, din partea autorităților a sosit săptămâna trecută verdictul necruțător al probării morții Alexandrei. Tragedia de la Caracal a scos la iveală o mulțime de nereguli în ceea ce privește atât prevenirea și combaterea violenței de gen, cât și misoginismul latent și manifest al unei societăți pentru care victimele feminine sunt ele însele, cumva, vinovate de agresiunile suferite. Deși pentru o bună parte a țării schimbarea acestor percepții sociale este improbabilă, cei tineri par mai dispuși să-și schimbe propriile idei, dar și pe ale celorlalți, schimbând totodată și societatea care le-a dat naștere.

După evenimentele de la Caracal, zeci de proteste au avut loc în toată țara, primii protestatari fiind chiar colegii de liceu ai Alexandrei. Aceștia au protestat în fața sediului Poliției din Caracal, afișând pancarte cu mesajul „Alo 112! Sunt Alexandra și vreau să trăiesc! La Caracal România a eșuat! Puteam să fiu eu, puteați să fiți voi! Nu suntem o generație fără viitor, suntem generația care va lupta pentru acest popor!“, marșând apoi până la casa lui Gheorghe Dincă.

Proteste au urmat apoi în toată țara, mii de oameni ieșind în stradă pentru a se solidariza cu familiile fetelor, dar și pentru a protesta împotriva incompetenței autorităților publice și forțelor de ordine. „Sunt de-a dreptul cutremurată. Am crezut că oamenii legii sunt nişte oameni integri, care atunci când avem nevoie ne iau apărarea, dar văd că nu e așa”, a afirmat una dintre persoanele prezente la protestul din Cluj-Napoca.

Victime „vinovate“, un alt brand românesc

Ceea ce s-a întâmplat la Caracal a avut reverberații puternice în presa și societatea civilă, tragicele evenimente oferind un prilej de discuție pentru multe subiecte considerate tabu. Din partea activistelor pentru egalitate de gen și feminism, dar și a altor grupuri de femei, și nu numai, au pornit mai multe inițiative civice, unele dintre acestea incluzând și o serie de mărturii referitoare la abuz și violență sexuală, dar și la modul necorespunzător în care au fost tratate victimele de către forțele de ordine după cele întâmplate. Mărturiile, ce pot fi citite în articolul apărut în Vice, arată atât suferința celor agresate, cât agresivitatea și misoginismul celor care ulterior ar fi trebuit să-i prindă pe făptașii acestor acte. „Am locuit 29 de ani în România, în Olt și în București și mi s-a întâmplat prea des să fiu hărțuită verbal sau fizic, urmărită și atinsă de necunoscuți. Să fiu nevoită să lovesc și să fug. De fiecare dată, autoritățile m-au umilit, în loc să aplice legea“, conform uneia dintre multe mărturii incluse în articolul din Vice.

Mai multe asociații și ONG-uri românești au declanșat o serie de campanii de conștientizare a violenței împotriva femeilor și a lipsei unor politici naționale coerente privind implementarea egalității de gen. Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor cere Președinției și Guvernului să ia măsuri privind violența împotriva femeilor. „În data de 30 iulie, organizațiile din Rețeaua VIF au trimis câte o scrisoare adresată Președintelui României, respectiv Prim Ministrei, în care au formulat o serie de propuneri pentru siguranța femeilor și fetelor. Organizațiile au solicitat, de asemenea, să se stabilească o întâlnire pentru a discuta despre respectivele propuneri. Prim-ministra României Viorica Dăncilă a transmis public, în data de 31 iulie, că invită ONG-urile care activează în domeniul combaterii violenței domestice, a traficului de persoane, a abuzurilor în domeniul protecţiei minorilor, alături de Guvern, pentru a găsi “soluţiile corecte” în lupta împotriva criminalităţii. Nu am primit niciun răspuns până acum care să ne ofere detalii cu privire la această posibilă întâlnire“, conform celor publicate pe pagina rețelei menționate mai sus.

Federația Elevilor luptă pentru transport public și sigur

Din partea Ministerului Educației a pornit și o campanie în școli privind conștientizarea pericolelor traficului de persoane și conștientizarea pericolelor ce îi pasc pe elevi în drumul spre și dinspre școală. În acest sens, MEN va începe activitățile de informare a elevilor privind siguranța și pericolele rutelor ce leagă școala de domiciliu. Referitor la această inițiativă, putem citi în comunicatul emis de MEN că „se are în vedere și derularea unor activităţi de formare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cu scopul de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi competenţelor relevante ale profesorilor, care să le permită să identifice potenţialele victime ale traficului de persoane din rândul tinerilor şi să le acorde asistenţă“.

Această campanie vine după o altă inițiativă din partea Federației Elevilor din România, care deja din luna iunie a cerut guvernului să abroge OUG nr. 51/2019, prin care transportul județean a fost eliminat din sfera serviciilor publice. În urma celor întâmplate la Caracal, Avocatul Poporului s-a sesizat și va cere Ministerului Transporturilor, Consiliilor Județene, Prefecturilor și Ministerului Educației ”să dea detalii cu privire la modul în care este asigurat transportul public inter și intrajudețean (pentru toți cetățenii României), dar și transportul elevilor către și dinspre școli”. Reprezentanții elevilor susțin că asigurarea transportului public județean pentru elevi este responsabilitatea consiliilor județene, deoarece acestea au mijloacele legale pentru a obliga operatorii să practice traseele. Din păcate, „timp de 18 ani, jumătate din consiliile județene din România, inclusiv Consiliul Județean Olt, au încălcat legea, neîncheiând contracte, deoarece asta ar fi presupus o implicare financiară din parte autorităților, iar voința politică a lipsit cu desăvârșire“, precizează FER într-un comunicat de presă.

Info
 Convenția de la Istanbul, tristă aniversare: Vestea confirmării morții Alexandrei Măceșanu a venit vineri, 2 august, seara. Cu o zi înainte, pe 1 august, pe pagina sa web oficială, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați a anunțat aniversarea a 5 ani de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă tratatul internațional adoptat de către Consiliul Europei la data de 11 mai 2011 (Convenția de la Istanbul). Convenția de la Istanbul stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme grave de discriminare pe criteriul de sex. Mai mult, femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă. Pentru armonizarea Convenției de la Istanbul cu legislația națională, România a luat deja câteva măsuri, precum modificarea și completarea legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, introducerea OPP – ordinul de Protecție Provizoriu, crearea și dezvoltarea unei „Rețele Naționale Inovative Integrate de 42 de locuințe protejate”, extinderea sferei serviciilor sociale destinate victimelor violenței. Din păcate, mai sunt încă lucruri de făcut, mai ales în ceea ce privește legislației privind violența domestică și protecția copiilor.

Postaţi un comentariu