Alegerile în secțiile din străinătate între adevăr și minciună 

Mai mult de 350.000 de români au votat duminica trecută în secțiile dintre străinătate.

26 mai 2019- ziua votului pentru alegerile europarlamentare și a votului la referendumul convocat de președintele României, Klaus Iohannis. Imagini preluate de presă arată cozi la secțiile de votare de la Nurnberg, Londra, Roma, Viena, Torino, Bruxelles, Paris, Marsilia, Ulm, Lutton, Dublin, Valencia, Limassol, Praga, Bristol, Munchen, Berlin sau Stuttgart.

Atât Liviu Dragnea, cât și ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, au afirmat că organizarea dezastruoasă a scrutinului în străinătate care a împiedicat zeci de mii de cetățeni români să voteze, este responsabilitatea ambasadorilor. Răspunderea revine Guvernului prin MAE. „În Diaspora, alegerile le organizează ambasadorii: Spania, Italia, Marea Britanie. Sunt ambasadori numiți de Iohannis și Cioloș. Erau obligați să se organizeze, să informeze românii unde sunt amplasate toate secțiile de vot. Au fost mult mai multe secții decât oricând, nu poate spune cineva că Guvernul în ansamblu a făcut ceva împotriva diasporei.Guvernul a făcut tot ce s-a cerut de către ambasade.”, a declarat Liviu Dragnea, în seara alegerilor.

Reacții

Opoziția ripostează și Dan Barna, liderul USR spune că Guvernul Dancilă i-a tratat rușinos pe românii din diaspora făcându-le și o promisiune acestora: „Cerem formal si explicit demisia guvernului Dancila pentru mizeria făcută cetățenilor din diaspora după experiența din 2014. Acest lucru este de neacceptat. USR Plus le promite românilor din diaspora că nu vor mai fi niciodată gazați și batjocoriți! Votul prin corespondență va fi o prioritate pentru USR Plus. Românii din diaspora merită să-și exprime votul civilizat și nu stând ore întregi prin cozi pentru că un guvern incompetent nu e în stare să trimită cabine”, a spus Barna într-o conferință de presă.

Ludovic Orban, președintele PNL, a anunțat că va formula plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu: „Este revoltător cum sunt umiliți românii din diaspora”, a spus liderul PNL.

”Am luat decizia de a formula plângere penală împotriva ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu și împotriva celor care au fost implicați în organizarea votului în diasporă. Este revoltător, strigător la cer cum sunt umiliți românii, frații noștri din diasporă. Este revoltător ca după ceea ce s-a întâmplat în 2014, Guvernul și Ministerul de Externe au premeditat să împiedice exercitarea dreptului de vot al românilor din diasporă”, a anunțat Ludovic Orban.

„Toată lumea știa că există o intenție de prezență la vot masivă în toate țările în care sunt români plecați la muncă în străinătate, în care sunt comunități de români. Ministerul de Externe a refuzat, practic, orice solicitare de creștere a numărului de secții de votare. Chiar și în condițiile în care s-a mărit puțin numărul de secții, nu a existat niciun fel de preocupare pentru a fluidiza derularea procedurii de vot. Numărul de cabine de vot a fost menținut în mod deliberat foarte mic, astfel încât să se reducă la maximum numărul cetățenilor români din diasporă care pot să își exercite votul”, a precizat PNL.
„Cozile din aproape toate orașele importante europene în care există secții de vot, arată cum Guvernul își bate joc de cetățenii săi, arată cum este împiedicat exercitarea dreptului de vot, un drept fundamental al românilor la alegerile europarlamentare și la referendumul convocat de președintele României”, consideră PNL.

MAE a trimis un comunicat de presă

Ministerul Afacerilor Externe declara că a deschis 441 de secţii în afara ţării și a susținut că este un număr record, în comparaţie cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European, din 2014 și 2009, când au fost deschise 190 de secţii. Cele mai multe secții de votare sunt organizate în Italia – 76, dintre care 5 la Roma, în Spania – 50, în Republica Moldova -36, în SUA – 31, în Marea Britanie – 29, în Germania – 25, în Franța – 17, în Austria – 9, în Belgia – 8. „În Israel, românii din străinătate vor putea vota la patru secţii: două la Tel Aviv, una la Ierusalim şi una în Haifa. În Irak, românii din străinătate vor putea vota la ambasadă, în Bagdad, sau la secţia consulară din Erbil.”

Ministerul Afacerilor Externe susține că „este un număr record de secții de votare în afara țării, în comparație cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European (2014, 2009 și 2007 – când au fost organizate 190 de secții).
Comparativ cu referendumul național pentru revizuirea Constituției din 2018 (378 de secții), au fost organizate 63 de secții în plus, iar în comparație cu alegerile parlamentare din 2016 (417 secții), cu 24 mai multe secții de votare.”

Ce spun diplomații

Ciprian Mihali, fost ambasador al României în opt țări africane, (în Senegal și în alte șapte țări din Africa de Vest), consideră că nu ambasadorii pot fi vinovați de ce s-a întâmplat.

„Ambasadele cunosc numărul de români din fiecare țară (cu aproximație) și propun un anumit număr de secții de votare. Numărul de de secții de votare este decis de Guvern și de MAE. Coordonatorul alegerilor în Diaspora este secretarul general al MAE, el taie și spânzură, a explicat fostul ambasador pentru Detectorul de Minciuni.
„Dacă în Spania s-au cerut 200 de secții de votare și s-au aprobat 40 sau 50, decizia aparține exclusiv Guvernului român, ambasadele nu au niciun cuvânt de spus în privința numărului de secții. Apoi: celalalt factor care a încetinit procesul de votare a fost birocrația, semnături pe liste, scanări de documente, scris de mână, etc. În secția unde am votat eu, în 14 ore au votat 1500 de oameni, ceea ce e îngrozitor de puțin. Asta înseamnă ca procesul electoral a fost foarte îngreunat de birocrația decisă tot de guvern. În al treilea rând: componența secțiilor de votare e decisă de partide. Când ai două doamne de la PSD si ALDE care se mișcă încet , când ai unul sau doi reprezentanți ai partidelor care nu vin în comisie, totul se îngreunează. Oamenii din ambasade s-au dat de ceasul morții să asigure fluiditatea, dar a depins foarte puțin de ei. Secțiile le aprobă guvernul român. ”

Teodor Baconschi, fost Ministru de Externe și fost ambasador al României în Franța ne-a explicat în felul următor organizarea votului în străinătate:

„Ambasadorii fac o estimare asupra participării și propun un număr de secții. Dar numărul de secții, numărul de ștampile pe secție și numărul de buletine se decid în conducerea MAE.Secretariatul General centralizează propunerea oficiilor.Dar ministrul aprobă. Formal, ministrul, dar fiind mereu o chestiune politică, e posibil să se discute și cu prim-ministru. Partidul de guvernământ dă ”linia” iar PSD, știind că are în diaspora o majoritate ostilă, a fost mereu pentru măsuri de descurajare a votului. Când eram ambasador și au avut loc alegeri, eu am pus secții – două la ambasadă – una în fiecare consulat general. Am adus grilaje care să disciplineze fluxul intrare-ieșire. Cam atât. Dar parcă acum 10 ani nu erau atâția votanți, presiunea era mai mică.”

Vasile Popovici, fost ambasador al României în Portugalia (2006-2011) și Maroc (2011-2016), a explicat și el , duminică seara, pentru HotNews.ro, procedura prin care Ministerul Afacerilor Externe stabilește numărul secțiilor de votare pentru românii din diaspora.El a arătat că, din propria sa experiență de ambasador, șefii de misiuni diplomatice trimit, cu 2-3 luni înainte de votare, infograme prin care propun secretarului general al MAE un anumit număr de secții de vot, în funcție de numărul românilor din țara respectivă, dar decizia se ia în final de către conducerea ministerului.

„Din propria experiență, a spus Vasile Popovici, după aceasta, Ministerul de Externe face presiuni pentru reducerea numărului de secții, pentru că nu le convine să aibă secții multe. Acest proces se face scris sau telefonic, uneori, deci ambasadorii nu au întotdeauna dovezile. Apoi ambasadorii trimit al doilea rând de infograme în centrala MAE, care răspund la solicitarea ministerului.Toată conducerea ministerului – Meleșcanu, Ciamba, toți secretarii de stat plus secretara generală, care conduce tot ce este logistică în minister – toți sunt responsabili. Potrivit legii și potrivit modului de organizare a MAE aceste hotărâri au fost propuse de secretarul general al MAE și validate în ședința de conducere a ministerului. Sunt sigur că ei au ascultat la ceea ce le-au cerut Dragnea și Tăriceanu”.

Cristian Preda, fost europarlamentar, pentru Detectorul de Minciuni: „Nu ambasadorii sunt de vină. Ei au organizat mai multe secții de vot. Logistica era responsabilitatea MAE. Logistica însemna cabine, ștampile, personal suplimentar. MAE decide și dacă se cumpără un creion. În plus, când s-a constatat criza, era nevoie de o OUG pentru a prelungi votarea. Dăncilă a refuzat, deși de data asta chiar era o OUG. Era o urgență. ”

Cătălin Avramescu, fost ambasador în Finlanda și Estonia comentează situația în felul următor: „Bătaie de joc. PSD trebuie desființat, a scris fostul ambasador pe facebook, în ziua votului, „( …) Am stat peste 5 ore la coadă să votez, la Eindhoven. Nu am reușit. Când am plecat (…) mai erau sute de persoane în fața mea, nu cred ca au reușit toți să voteze. La fel ca în 2014. PSD a făcut totul pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze.”
Mihnea Motoc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, a fost reprezentant permanent al României pe lângă Uniunea Europeană între 2008 și 2015, nu a reușit să voteze și descrie astfel situația:

„După 3 ore de stat la coadă, orele 21 m-au găsit la zece metri de intrarea în Reprezentanța unde am lucrat 7 ani. Nu am putut vota.La fel ca mai multe sute de compatrioți.Aceeași umilință – de nejustificat – a cozilor astronomice, aceeași indignare în fața imposibilității de a-ți exercita dreptul elementar de vot, aceeași strângere de inimă pentru diplomații care muncesc până la epuizare în comisiile de votare. Mă insultă surpriza celor ce refuză să înțeleagă că o parte mare de Românie trăiește altundeva și că ea poate dori la fel de mult ca cei din țară să își exprime opțiunile. Resursele pentru votul în exterior nu se pot determina rigid pornind de la prezumția negativă, ci trebuie construite pe așteptarea că oamenii vor dori să vină la vot. Mobilizarea extraordinară e însă ce contează cel mai mult. Întotdeauna mi s-a demonstrat că greșeala primă în tot ce ține de alegeri e subestimarea sagacității politice colective. Națiunea are întotdeauna dreptate!”

Teodor Meleșcanu, ministru de Externe : „Eu mi-am făcut datoria!”

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a susținut duminică noapte, într-o intervenție telefonică la Digi24, că el și-a „făcut datoria” în ce privește organizarea votului din Diaspora, unde, la fel ca în 2014, românii au format cozi imense la secțiile de votare, iar mulți dintre ei nu au reușit să-și exercite votul. „Eu am cerut de la consulate datele, toate propunerile privind numărul secțiilor le-au făcut ambasadele și consulatele, ele ne-au dat propunerile de înregistrare a unor secții suplimentare, toate secțiile cerute au fost înființate”, a spus ministrul.
De asemenea, Meleșcanu a concluzionat :„Cât despre demisie, eu personal nu am ce să-mi reproșez. Văd însă nevoia de a găsi o soluție ca aceste lucruri să nu se mai pună în cârca Ministerului de Externe și a ministrului de Externe, lucru care este total incorect.” Ulterior, acesta și-a cerut scuze de la românii care nu au putut vota sau nu li s-au oferit condiții optime să o facă.

Precedent

Cu cinci ani în urmă, în 18 noiembrie 2014, alegerile pentru diaspora s-au desfășurat și atunci cu mari dificultăți. La acel moment tot Teodor Meleșcanu era ministru de Externe și declara:
„Legea 370/2004 în forma actuală nu mai corespunde realității actuale și cerințelor demografice ale românilor din străinătate”, a afirmat Teodor Meleșcanu, în 18 noiembrie 2014, confirmând astfel afirmațiile președintelui ales Klaus Iohannis, care a cerut partidelor politice să înceapă discuțiile pe legea votului electronic și a votului prin corespondență. Teodor Meleșcanu și-a anunțat atunci demisia de la MAE spunând : „Nu toți cetățenii români din străinătate și-au putut exercita dreptul de vot și acest lucru trebuie asumat. Și cum sunt un om de onoare, îmi asum acest fapt și îmi depun mandatul de ministru.”

Consecințe

Dificultățile la care au fost supuși românii din diaspora care și-au dorit să voteze, confirmate de imagini video, fotografii și sute de mărturii, au stârnit reacții dure în țară: politicieni, publiciști și analiști au cerut ca situația să fie asumată de cei responsabili mergând până la a cere demisia guvernului Dăncilă și înaintarea unei plângeri penale. Luni seara, românii au manifestat în fața Ministerului de Externe, iar Teodor Meleșcanu a transmis că-și cere scuze de la cei care nu au putut vota sau n-au făcut-o în bune condiții. Și anunță că va demara o anchetă care să dovedească cine se face vinovat de situația creată.

Cifre
Peste 357.000 de persoane au reușit să voteze (până la ora 22:00, ora Bucureștiului), cel mai mare număr de alegători din străinătate înregistrați după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2014. Cel mai mare număr de alegători a fost înregistrat la trei secții de votare din Londra, urmate de cele din Antwerp (Belgia), Hamburg (Germania), Chișinău (Moldova), Bruxelles (Belgia), Le Blanc Mesnil (Franța) și Regensburg potrivit datelor oficiale ale Biroului Electoral Central – BEC.

Pe țări, majoritatea românilor au votat în Italia (aproape 79.000), Spania (51.000), Marea Britanie (40.000), Moldova (37.800), Germania (37.300) și Franța (22.500). Românii din străinătate sunt în mare parte pro-UE și, în mod tradițional, au votat împotriva Partidului Social Democrat (PSD). Astfel, voturile lor ar putea face diferența și vor determina câștigătorii alegerilor europene din acest an, deoarece exit poll-ul în România a arătat trei partide fruntașe, cu mici diferențe între ele.

Din cei 357.000 de alegători din străinătate, peste 355.000 au votat și în referendumul pentru justiție organizat la cererea președintelui Klaus Iohannis.

Distribuie:

Postaţi un comentariu