Aeroportul se prăbușește: infrastructură critică, WizzAir amenință că pleacă, dar Ciceo poftește la cale de rulare nouă

Despre neregulile din activitatea Aeroportului Cluj s-a tot vorbit de-a lungul vremii. Nu inventăm noi acum focul și nici roata de la căruță, dar două documente intrate în posesia noastră vin să pună în altă lumină modul în care conducerea celui de-al doilea aeroport ca mărime și importanță din România a ”știut” să facă eforturi pentru dezvoltarea acestuia. Și facem referire nu la documente făcute pe genunchi de cineva, ci la unele întocmite de un consultant autorizat și agreat de Comisia Europeană în a oferi sprijin pentru obținerea de fonduri din partea organismelor europene.

Rapoartele JASPERS, pentru că despre ele este vorba, dezvăluie o ignoranță incredibilă a celor de la aeroport în ceea ce privește recomandările și prioritățile pentru dezvoltarea infrastructurii acestuia, fapte care au dus la o situație care nu mai poate fi tolerată. Într-unul din documente se vorbește cu subiect și predicat despre faptul că aeroportul nu a făcut mai nimic din ceea ce i s-a propus, că infrastructura acestuia este la pământ, despre faptul că cel mai mare operator, WizzAir, ar putea părăsi Clujul pentru destinații mai prielnice și conforme cu strategia de dezvoltare, că, atenție, aeroportul din Suceava este mai bun pentru operarea cu aeronavele A321 intrate în flota Wizz, și aflăm, dar asta parcă o știam, că pe aeroportul clujean pasagerii se înghesuie mai abitir decât pensionarii care dau buzna într-un hypermarket pentru a pleca acasă cu o oală de tablă. ”Exacerbarea unui impact negativ al deficitului asupra dezvoltării socio-economice a municipiului Cluj-Napoca, a județului Cluj, dar și a țării.”, o spun cei de la Jaspers, nu noi.

Jaspers a cerut, Jaspers a auzit

Într-un prim document, ”Importanța planificării strategice + Ghid pentru proiectul TWY H/B”, JASPERS recomanda Aeroportului Cluj întocmirea unui Masterplan, lipsa acestuia aducând multiple consecințe negative ”cum ar fi planificarea sinergică inadecvată întregului complex aeroportuar (cum ar fi terminale separate), flexibilitate insuficientă planificată în cadrul infrastructurii (în special datorită volatilității de astăzi a planificării pieței transportului aerian de pasageri) fără a ține seama de nevoile și aspirațiile părților interesate etc.”

”Deoarece valoarea cumulată a investițiilor planificate pe termen scurt și mediu la Aeroportul Cluj este de 100 mil euro, pregătirea unui Masterplan este absolut critică și are potențialul de a aduce beneficii mari (inclusiv economii semnificative de costuri – atât cheltuieli de capital, cât și cheltuieli de funcționare).”, se arată în documentul citat.

A făcut aeroportul clujean masterplanul despre care făcea vorbire Jaspers? Răspunsul este: nu.

În cel de-al doilea document, Jaspers desființează practic managementul de la aeroport.

”Masterplanul (este vorba despre Masterplanul General de Transport al României, n.red.) a făcut previziuni de trafic până în 2025, cu toate acestea traficul de pe Aeroportul Cluj s-a intensificat mai rapid decât s-a anticipat, acesta depășind în 2017 traficul prevăzut pentru 2025 (2,32 de milioane de pasageri. n.red.).

Pe baza previziunilor, Masterplanul a identificat următoarele nevoi pentru aeroport:

  • în privința pistei, este necesară extinderea de la 2.040×45 m la 2.500×60 m (iar extinderea să aibă un PCN de cel puțin 65)
  • în privința APRON, Masterplanul a identificat un deficit de suprafață de 23.265 mp (cel mai mare deficit de apron din toate aeroporturile din țară), recomandând extinderea spațiului apron de 57.056 mp cu cel puțin 23.300 mp
  • în privința terminalului de pasageri, Masterplanul a identificat un deficit de cel puțin 5.146 mp (egal cu mai mult de jumătate din suprafața existentă, 10.182 mp!). Acesta reprezintă cel mai mare deficit de spațiu de terminale din România, după București Otopeni.

În concluzie, Masterplanul a propus o intervenție – extindere a capacității, incluzând toate componentele mai sus menționate cu o valoare combinată de 125,3 M EUR (în prețuri 2014), ceea ce înseamnă o estimare de 365,9 Mil EUR NPV și un beneficiu/cost de 3,17. Această valoare este cea mai mare dintre intervențiile propuse de Masterplan pentru aeroporturile din România.”, se arată în documentul citat.

Wizz Air amenință că pleacă de la Cluj din cauza pistei, iar pasagerii sunt înghesuiți pe un spațiu de niciun metru pătrat

Ce a făcut aeroportul din toate lucrurile menționate mai sus? A făcut un lucru foarte grav: nimic. Dar să vedem ce spun experții în ceea ce se poate numi un adevărat rechizitoriu la adresa conducerii acestuia:

”Starea actuală

Întrucât traficul din 2018 a depășit deja (cu 20%) previziunile masterplanului pentru 2025, ar fi normal ca intervențiile propuse de către acesta să fie DEJA implementate și în operare. Cu toate acestea, în ceea ce privește cele trei mari probleme de capacitate, situația se prezintă astfel:

  • în privința terminalului de pasageri, NU s-a înregistrat niciun progres (nici măcar o procedură pentru studiul de fezabilitate). Așa cum s-a menționat deja, JASPERS a pregătit (cu mai mult de un an în urmă) un document de referință pentru studiul de fezabilitate.
  • în privința extinderii pistei, NU s-a înregistrat niciun progres (nici măcar o procedură de achiziție pentru studiul de fezabilitate)
  • în privința extinderii spațiului apron, aeroportul a construit între 2017-2018 18.000 mp de platforme. (…) Mai mult, urmează să fie finalizat un studiu de fezabilitate pentru încă 13.000 mp de platforme

Cu toate acestea, din cei 57.056 mp spațiu apron înregistrați înainte de Masterplan, circa 22.000 mp sunt limitați la aeronave categoria A și B, limitând activitatea. Astfel, chiar și cu 13.000 mp de platformă proiectați , deficitul de spațiu nu va dispărea luând în considerare faptul că valorile de trafic au depășit previziunile Masterplanului pentru 2025.”

La Suceava se poate, la Cluj nu

”Impactul situației actuale este, pe scurt, următorul:

  • deficitul de spațiu în terminal are un impact negativ asupra călătorilor, mai ales în ceea ce privește funcția plecări. (…)
  • luând în considerare situația în care trei aronave către București OTP au operat într-un interval de o oră, cu o capacitate totală de circa 500 de pasageri, rezultă că spațiul disponibil per pasager era în jur de 0,9 mp, lucru INACCEPTABIL conform majorității ghidurilor, chiar și pentru pasagerii din zonele de așteptare la coadă!
  • din noiembrie 2015, WizzAir, cel mai mare operator de pe aeroport a trecut de la o flotă de A320 (cu 180 de scaune) la modelul A321 (cu 220 de scaune). La ora actuală, WizzAir deține 68 de aeronave A320 și 38 de A321, cu comenzi pentru încă 189 de aeronave A321 din 2019 până în 2026. Cu toate acestea, din cauza PISTEI NEADECVATE, WizzAir este nevoit să opereze doar cu aeronave A320, ceea ce limitează capacitatea și eficiența operațiunilor. WizzAir operează cu aeronave A321 pe multe alte aeroporturi din România, inclusiv pe unele cu trafic mult mai redus, de ex. Suceava.

Aducem la cunoștință faptul că schema de finanțare din partea UE pentru infrastructură aeroportuară comercială (terminale, apron, piste, suprafețe de rulare) nu va fi disponibilă în perioada 2021-2027. Astfel este ULTIMA ȘANSĂ pentru aeroportul Cluj de a beneficia de cofinanțare UE pentru a putea implementa proiectele de extindere necesare. Proiectele care nu au fost depuse înainte de trimestrul 4 al anului 2020 NU vor avea nicio șansă de sprijin financiar din partea UE

Așa cum mai menționat, o pregătire minuțioasă a proiectelor pentru terminal și pistă ar necesita cel puțin 12 luni luând în considerare timpul necesar pentru:

  • a stabili dimensiunea de planificare strategică
  • a elabora o analiză solidă a opțiunilor
  • a duce la bun sfârșit procedura de mediu (cel puțin 6 luni).

(…) Neîndeplinirea celor mai sus menționate (finalizarea extinderii apron, procedura de achiziție a studiului de fezabilitate pentru proiectul de extindere al terminalului, SF și proiectare a extinderii pistei, îmbunătățiri la infrastructura existentă etc, n.red.) va EXACERBA deja existentul impact negativ al deficitului asupra dezvoltării socio-economice a municipiului Cluj-Napoca, a județului Cluj, dar și a țării.”, se mai arată în finalul documentul întocmit de JASPERS.

Cine este Jaspers

Asistență Comună pentru Sprijinirea Proiectelor din Regiunile Europene urmărește îmbunătățirea calității investițiilor susținute de fondurile UE (Fondul European de Dezvoltare Regională, FEDR, Fondul de Coeziune, Fondul de Conectare a Europei și fondurile IPA).

Partenerii JASPERS sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Asistența JASPERS este oferită gratuit.

Pregătirea proiectelor și sprijinul pentru consolidarea capacităților administrative, care se acordă în cadrul unor mandate separate, include:

  • verificarea proiectelor ”ante”, pentru a le evalua viabilitatea și adecvarea pentru finanțarea din granturile acordate de UE
  • devoltarea proiectelor de la etapele de pre-fezabilitate și de fezabilitate până la etapa finală de aplicare a grantului
  • sarcinile orizontale
  • consolidarea capacităților administrative
  • sprijin pentru implementare.

La 1 martie 2017, JASPERS a finalizat 247 de proiecte în România.

Aeroportul, vedeta ședințelor la CJ Cluj  

Altfel, la sfârșitul săptămânii trecute s-a desfășurat o nouă ședință a consilierilor județeni clujeni. Au fost peste 30 de proiecte de hotărâre pe ordinea de zi, discutate și votate pe repede înainte, cu excepția uneia privitoare, ați ghicit, la Aeroportul Internațional Cluj. Mai exact, a fost supusă dezbaterii și votului forului județean propunerea de rectificare a bugetului aerogării clujene, una venită cu iz penal potrivit președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, din partea Consiliului de Administrație al acesteia, la care au participat și doi dintre membrii demisionați sau înlocuiți din această calitate încă de la sfîrșitul lunii februarie.

”Avem două Consilii de Administrație, unul care are hotărârea de Consiliu Județean suspendată, dar acesta este în vigoare pentru că hotărârea a fost doar suspendată și nu anulată, iar celălalt este contestat în instanță și cu plângere penală pentru votul a doi dintre membrii acestuia care, în opinia noastră, au votat ilegal pentru rectificarea bugetară de acum. Așa încât lucrurile sunt foarte confuze, dar vom asculta părerea tuturor, calm, fără să ne enervăm inutil, pentru că nu pică avioanele, cel puțin astăzi.”, a spus ironic Alin Tișe la începutul ședinței

CJ Cluj: Faceți împrumuturi, dar noi nu mai garantăm nimic

Prin propunerea CA-ului, care face obiectul plângerii penale a celor de la județ, s-a propus ca bugetul rectificat de venituri şi cheltuieli pe anul 2019 al Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj R.A, să fie majorat la capitolul ”Surse de finanțare a investițiilor” cu suma de 24.819,72 mii lei, de la 134.738,97 mii lei la 159.558,69 mii lei, iar la capitolul ”Cheltuieli pentru investiții” cu suma de 62.420,33 mii lei, de la 61.937,74 mii lei la 124.358,07 mii lei, ”rezultată din majorarea următoarelor categorii: investiții noi cu suma de 5.910,50 mii lei, și dotări, cu suma de 56.509,83 mii lei., bani pentru care regia intenționează contractarea unor împrumuturi interne.”

Strânși cu ușa de decizia instanței, forul județean a fost silit oarecum să aprobe aceste sume, doar că în hotărârea de rectificare a bugetului, acesta a prins un aspect esențial care prevede că  CJ Cluj ”nu va garanta împrumuturile contractate de Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj R.A. și nu va aloca din bugetul propriu al Județului Cluj sume reprezentând cofinanțări/transferuri pentru realizarea investițiilor”. Motivul: ”Din bugetul propriu al Județului Cluj pentru următorii ani vor trebui alocate sume pentru o serie de investiții deja aprobate prin hotărâri ale Consiliului Județean Cluj, pentru continuarea proiectelor de investiții aflate în derulare, precum și asigurarea sumelor necesare implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă. În plus, menționăm faptul că, la această dată, județul Cluj garantează împrumutul intern  contractat de către  Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj R.A. pentru finanțarea obiectivului de investiții ‘Pistă de decolare-aterizare de 3500m – etapa I și suprafețe de mișcare aferente’, împrumut pentru care la data de 31.12.2018 regia mai avea de rambursat suma de  39.088.732 lei.”

Calea actuală de rulare e bună. Ba nu e bună

”În ce privește mult discutatul obiectiv al căii de rulare parelele cu actuala pista, acesta nu se regăsea în niciunul dintre materiale. Ori, să aprobi o investiție de 73 de milioane de RON pentru construirea unei căi noi de rulare înainte de a mări lungimea pistei, care este acum în lungime de 2.040 de metri care nu permite decât accesul unor avioane până în categoria C este… Asta înseamnă că pentru a avea o mai mare deschidere, o mai mare dezvoltare a aeroportului ar trebui, în primul rând, lungită această pistă la cel puțin 2.500 de metri. Jaspers a făcut această recomandare. În legătură cu acest obiectiv, aeroportul nu a intreprins NIMIC. Nu s-a făcut studiu de fezabilitate, nu s-au făcut cercetări cu privire la soluțiile care pot fi utilizate pentru prelungirea pistei, s-au lăsat lucrurile așa, și prioritară a devenit această cale paralelă de rulare care NU este necesară în acest moment.”, a spus în cadrul ședinței Valentin Grigoriu, numit prin HCJ din luna februarie în CA-ul suspendat recent de Tribunalul Cluj.

”Ne imaginăm acum că mărim pista și neavând cale de rulare, avioanele vor sări precum elicopterele, de pe pistă direct la locul de garaj. Greșit. Mărim pista la 2.500 de metri, la 5.000 de metri, pe unde vor rula avioanele dacă nu există cale de rulare?”, a spus și Irimia Popa, membru al CA al Aeroportului și omul de încredere al lui Ciceo David.

”Această cale de rulare a fost acum zece ani pistă de aterizare-decolare, deci dacă s-ar face investiții minimale în această cale de rulare, ea poate să existe încă doi, trei, cinci ani de acum încolo. Până acum calea de rulare a fost perfectă, de aici încolo nu mai este perfectă. Ba mai mult, în CA ni s-a cerut să prelungim durata de serviciu normată a acestei căi de rulare cu 4 ani! De ce s-a cerut asta, pentru că nu era bună, pentru că nu era corespunzătoare? Este aberant.”, a replicat Valentin Grigoriu.

 Calea de rulare paralelă, sau ”pohta ce-a pohtit” Ciceo

Condiția pentru a accesa bani europeni este ca aeroportul din Cluj-Napoca să nu depășească o medie de 3 milioane de pasageri și 200.000 de tone de marfă timp de doi ani consecutivi de la obținerea finanțării europene. Și asta, pentru că cei de la Comisia Europeană nu acordă în principiu bani aeroporturilor mari, ci dorește să asigure o finanțare pentru aeroporturile mici, tocmai pentru a contribui și sprijini dezvoltarea acestora. Sigur, poți depune cerere de finanțare și dacă depășești cei 3 milioane de pasageri sau cele 200.000 de tone de marfă, dar astfel riști să nu primești banii visați.

În cazul aeroportului clujean lucrurile sunt simple, acesta a depus la începutul anului o cerere de finanțare pentru construcția căii de rulare paralele cu pista actuală, fără a avea, atenție, nicio aprobare din partea Consiliului Județean în acest sens. În plus, acesta și-a luat și angajamentul să limiteze numărul de pasageri și de marfă tocmai pentru a se păstra în limitele impuse de CE. Desigur, depășirea cifrelor asumate ar însemna încălcarea  angajamentului luat, fapt care ar duce automat la obligativitatea rambursării integrale a banilor europeni încasați.

Ori, haideți să vedem cum arată lucrurile din acest punct de vedere, mai ales ținând cont de repetatele declarații ale directorului Ciceo David vizavi de dezvoltarea așa zis explozivă a aeroportului, care vizau milioane și milioane de pasageri în plus.

Întrebări

”Acum ne îndreptăm către 3 milioane de pasageri și țintim 7 milioane până în 2030″, a declarat în septembrie anul trecut directorul general al aeroportului, Ciceo David, la sărbătorirea pasagerului cu numărul 2 milioane. În plus, potrivit aceleiași surse, Aeroportul Internaţional Cluj a ajuns la sfârşitul anului trecut deja la circa 2,9 milioane de pasageri.

În aceste condiții ne punem întrebarea firească: cum va rezolva conducerea aeroportului și capra (banii europeni) și varza (menținerea numărului de pasageri în media asumată)? Cum? Alungând operatori aerieni existenți deja la Cluj? Refuzând alții noi? Reducând destinațiile? Sau se va proceda pur și simplu la închiderea porților aerogării atunci când se vor înregistra 2.999.999 de pasageri?

Sigur, nimeni nu-și dorește ca aeroportul să nu se dezvolte, mai ales dacă poate beneficia de finanțare europeană, doar că, în momentul de față ”pohta ce pohtește” directorul aeroportului, dincolo de inutilitatea investiției în acest moment, se poate realiza doar punând o frână serioasă dezvoltării actuale și trendului pe care se află aerogara din acest punct de vedere.

Visurile lui Ciceo David, 7 milioane de pasageri și curse transatlantice până în 2030, pe de o parte, și angajamentul asumat de a funcționa cu o medie de 3 milioane de pasageri în doi ani de la obținerea finanțării europene, pe de altă parte, nu dovedesc decât confuzia în care se află de la o vreme directorul de aeroport, de altfel un personaj penal, inculpat într-un grav proces de coruptie aflat pe rolul Tribunalului Cluj, în care acesta este acuzat de luare de mită, mai exact de faptul că a primit un ditamai căsoiul de la un om de afaceri, pentru a-i permite să continue unele lucrări la aeroport fără acordarea legală a acestora.

În plus… De ce a fost necesar ca aeroportul să cheltuie sume uriașe de bani în ultimii ani pentru a fi efectuate lucrări de reparații capitale la fosta pistă, devenită acum calea de rulare și pe care Ciceo David dorește acum să o demoleze și să facă alta nouă?

În plus… În studiul de fezabilitate și expertiza tehnică realizată de Search Corporation, solicitată de aeroport  tocmai în încercarea de a justifica demolarea actualei piste de rulare, expertul arată fără echivoc că aceasta se află într-o stare bună.

În plus… Dacă actuala cale de rulare se află într-o stare dezastruoasă, așa cum pretind cei de la aeroport, de ce se mai permite acum rularea aeronavelor pe ea?

În plus… Finanțarea care ar putea fi obținută de aeroport ar însemna 50 la sută din banii necesari construirii noii căi de rulare, restul urmând a fi alocați din… Din ce? Poate din resursele proprii ale aeroportului? Deloc probabilă această variantă, ținând cont de suma uriașă de bani. Din banii Consiliului Județean? Și mai puțin probabil. Din împrumut bancar? Asta ar fi fost o variantă în cazul în care aeroportul ar putea garanta cu ceva acest împrumut, doar că acesta nu deține proprietăți care să câștige încrederea bancherilor. Ah, împrumutul să fie garantat de Consiliul Județean? Nicidecum, pentru că hotărârea adoptată la sfârșitul săptămânii trecute de către consilierii județeni arată negru pe alb că forul județean nu va mai garanta pe viitor niciun împrumut bancar dorit de cei de la aeroport.

În plus… Dar ce este mai grav decât toate, este că aeroportul a ignorat cu bună știință recomandările experților europeni în ce privește prioritățile în ce privește dezvoltarea infrastructurii acestuia și implicit a confortului pasagerilor, fapt demonstrat de raportul Jaspers.

Pe lângă alte multe nereguli semnalate de-a lungul timpului la aeroportul clujean, inclusiv scandalurile de corupție finalizate cu arestarea și condamnarea la pușcărie a unui președinte de Consiliu Județean, a unuia dintre patronii firmei care a efectuat lucrări la al doilea aeroport ca mărime al țării cu largul sprijin al actualului director judecat și el pentru o faptă de corupție ce are legătură tot cu instituția la conducerea căreia se află, ne întrebăm și noi cît va mai dura haosul de aici? Cine are interesul de a ține în brațe o conducere suspectată de grave nereguli și obiect al multor plângeri penale făcute în acest sens? Cine și de ce ține încuiate în sertare de ani buni dosare, care odată cercetate și judecate ar putea confirma presupusul jaf uriaș al banului public pus la cale și săvârșit de-a lungul anilor la aeroport? Cine altcineva decât mult invocata și dorita justiție corectă și independentă ar putea reda oamenilor încrederea că lupta împotriva corupției în România nu este doar o vorbă pe hârtie, ci un fapt pentru care chiar merită să faci și sacrificii?

9 Comentarii

  1. Dan Persu spune:

    De unde stiti ca la 01.03.2017 jaspers avea peste 200 de proiecte finalizate in Romania. Si care sunt domeniile in care erau proiectele?

  2. Dan spune:

    Ar merita un serial aeroportul. Lumea crede ca e doar un razboi al orgoliilor intre Ciceo si Tise, dar foarte probabil e mai mult decat atat. E penibil sa nu fii in stare sa tii nici macar operatori low cost, iar tu – Cluj-Napoca – sa te pretinzi capitala regionala. O pista ca lumea si o aerogara decenta ar fi prea mult pentru Cluj?

  3. Ana spune:

    Păi ce studii sa faca si ce dezvoltare, daca CJ Cluj abia le-a aprobat bugetul si CJ Cluj nu consideră că trebuie făcute lucrurile astea, deci tot pun bete-n roate? CJ Cluj doar ia bani de la aeroport, nu da nimic in schimb. Fără buget, nu ai cum să demarezi proiecte, totul e pe bani.

  4. FAN CLUJ spune:

    Observam o rea intentie a publicatiei d-voastra impotriva Aeroportului Cluj si o transpunere totala a IDEILOR lui TISE de denigrare a Aeroportului.

    Aeroportul Cluj are nevoie de foarte multe investitii. O parte mentionate in acest articol. Toate se afla permanent in atentia Aeroportului Cluj. Aeroportul Cluj este singurul capabil sa stabileasca prioritizarea acestora, ale unor activitati complexe si detaliate. Aeroportul Cluj vrea dezvoltare si se preocupa permanent de acest lucru.

    Surprinzator (pentru unii, pentru altii NU) CJ si TISE nu doreste acest lucru. Acest lucru este in detrimentul clujenilor, si pot spune chiar a Romaniei.

    Vi se pare normal ca Sindicatul Aeroportului sa-si doreasca mai mult dezvoltarea Aeroportului decat Presedintele CJ?

    Articolele d-voastra, in loc sa lamureasca aspecte ale demersurilor de dezvoltare, creaza confuzii nejustificate.

  5. Cristi Pisti spune:

    1. Aeroportul Cluj, intradevar arata ca o gara “romaneasca”.
    Nu are scaune suficiente nici in sala de asteptare nici la imbarcari.
    2. Wizz sa zboare si de pe alte aeroporturi! Ca nu ne suparam, ba din contra! Doar ca de la Cluj zboara full si au profit maxim asa ca mai bine fac presiuni!
    3. Autobuzele put ca dracu !
    Musai trebuie igienizate si dezinfectate!
    4. Sa cumpere “in frantz” si Aeroportul macar 2 scari mobile motorizate ca suntem in secole 21!
    E jalnic sa-i vezi pe cei 4 ” handralai” cum imping manual scarile de avion dupa aterizare!
    5. “Rajim toti fasolea” cand dezvoltatorii imobiliari ne lauda urbea pentru a-si vinde imobiliarele cu profituri exorbitante dar realitatea lasa de dorit!
    6. Pentru clujeni calitatea vietii a scout mult in ultimii ani!
    Prea aglomerat pe gustul nostru!

Postaţi un comentariu