„Vrem să cream o rețea de sprijin pentru profesorii «altfel»”

Simona David, fondatoarea ONG-ului ROI/ Foto: Ziarul Financiar

Din economist în jurnalist, acum este iniţiatoarea unor proiecte educaţionale la nivel național. Fondatoarea ONG-ului ROI, Simona David-Crisbăşanu a realizat proiectul „Zburd-Educație prin coaching”, prin care cinci licee din țară, cu rezultate slabe la Bacalaureat, au fost ajutate – prin coaching – să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei, rata de promovabilitate la liceele respective dublându-se sau chiar triplându-se. De asemenea, s-au redus absenteismul și cazurile de violență.

Asociația ROI organizează miercuri, 2 octombrie, de la ora 17.00, la sediul central al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” – Sala Media, o dezbatere liberă despre cum poate fi îmbunătăţită rata de promovabilitate la Bacalureat, pornind de la experința celor cinci liceelor din țară incluse în proiectul pilot Zburd-Educație prin coaching. În următoarea faza, proiectul va include alte cinci licee, dintre care unul din Cluj-Napoca și altul din Zalău.

În acest context, transilvaniareporter.ro a realizat un interviu cu inițiatoarea proiectului.

Reporter: De ce ați ales (și) Clujul, având în vedere că totuși la Cluj promovabilitatea la Bac nu a fost considerată un dezastru?

Simona David-Crisbășanu: Toate orașele mari se află în atenția noastră și, în mod special Clujul, dat fiind că este un centru economic și academic important. În plus, în Cluj se află coach-i interesați să aducă proiectul aici, iar pentru noi este foarte important ca oamenii să-și dorească și să se implice. Din acest punct de vedere, la Cluj ne susține Mihai Bunda, trainer și coach profesionist cu o experiență îndelungată în mediul de afaceri.

Pe ce criterii alegeți liceele?

Este esențial ca, în primul rând, conducerea liceului să fie deschisă la un nou mod de abordare, la a lucra în echipă. În fiecare liceu formăm o echipă mixtă profesori-elevi-părinți. Această echipă găsește soluții la diversele situații cu care se confruntă școala și are nevoie de susținere din partea conducerii liceului. De asemenea, este important ca instituțiile publice din comunitate (primărie, inspectorat) să fie deschise parteneriatului și colaborarii, iar mediul de afaceri local să susțină proiectul. Este un program ce se va derula pe o perioadă de 3 ani, la finalul căruia liceele beneficiare vor deveni centre de excelență și de formare în regiune.

Ați ales un liceu din Cluj-Napoca?

Nu încă. Sperăm să facem acest lucru în urma dezbaterii care va avea loc miercuri.

Care ați constatat că sunt cauzele principale pentru care s-a ajuns la situația actuală în ceea ce privește promovabilitatea scăzută la Bac?

Performanțele slabe au numeroase cauze, iar dacă avem în vedere liceele tehnologice, problema este și mai gravă, deoarece aici elevii vin cu un decalaj din școala generală, poate chiar primară, iar sistemul actual nu le creează condițiile să recupereze. Mare parte dintre ei provin din medii defavorizate, așa că nu au aceleași șanse ca elevii care au familia alături de ei și abandonează școala. Lucrăm cu licee unde rata anuală de abandon ajunge și la 10%. Nu ne putem permite, ca nație, să continuăm în acest mod! Trebuie să înțelegem că acești tineri – și sunt zeci de mii – contează pentru viitorul nostru, iar școala nu poate să le pună eticheta de “respinși”, după ce a eșuat, practic, să-i pregătească timp de 8-12 ani.

Cine sunt principalii vinovați?

În coaching, noi nu vorbim despre vină, ci despre conștientizarea situației, asumarea responsabilității și soluții. În prezent, rolul educației este dezbătut la nivel internațional. Experți reputați în educație susțin faptul că este necesară o schimbare radicală a sistemului de învățământ, creat după modelul producției industriale, de masă, pentru că nu se mai potrivește lumii actuale. Așadar, nu este vorba doar despre România, aici suntem oarecum în trend. E drept că am putea fi mai atenți la țările care înregistrează progrese și pun elevul în centrul procesului educațional. La noi a început să se vorbească despre centrarea educației pe elev, dar acest lucru se întâmplă foarte rar în școlile publice. Totuși, știm că în fiecare școală sunt 3-4 profesori „altfel”, priviți cu suspiciune de toți ceilalți care preferă stilul perimat de „dictare”. Ne dorim să reușim să creăm o rețea de sprijin pentru profesorii altfel, în școală și la nivel regional și național.

Cum au reacționat elevii din liceele-pilot?

Elevii sunt foarte receptivi și, în momentul în care le acorzi atenție și chiar îți pasă de soarta lor, ei se deschid și devin cooperanți. Prin experiență, elevii capătă o mai mare încredere în ei înșiși. Evaluările primite confirmă faptul că adolescenților le place să lucreze în echipă și să se implice în activități prin care aduc o contribuție școlii sau comunității din care fac parte. Secretul este să ai răbdare să afli ce anume îi interesează și ce proiecte ar vrea ei să inițieze. Avem exemple: de la organizarea unui concurs de desen, la decorarea unei clase sau înființarea unei parcări pentru biciclete în curtea școlii. Sunt ideile lor și sunt mândri că le-au realizat. Rezultatul este o îmbunătățire a comunicării între elevi și între elevi și profesori, precum și un mediul mai sigur și mai plăcut pentru învățare – prima condiție pentru ca educația copiilor să aibă loc. Din păcate, școala le lasă foarte puțin spațiu pentru inițiativă elevilor.

Cum poate fi stopat fenomenul migrației educationale? Pleacă și olimpicii, elementele bune și cele mai putin bune.

În general, tinerii vor să plece și este firesc, mai ales că suntem cetățeni europeni. O experiență în străinătate este binevenită și te îmbogățește cu noi perspective – fie că este vorba despre studiu, voluntariat sau un job. Eu am lucrat un an în Elveția și mi-a prins foarte bine. Nu am vrut să rămân acolo, dar am văzut România cu alți ochi la întoarcere. Important este că sunt și mulți tineri care au studiat sau au lucrat în străinătate și aleg să se întoarcă.

Cum ar putea fi stimulați elevii din mediul rural să-și continue studiul și după absolvirea ciclului gimnazial? V-ați gândit pe viitor și la proiecte care să-i vizeze și pe aceștia?

Aici rolul familiei este hotărâtor și, de aceea, poate să fie benefică metoda de lucru în echipă profesori-elevi-părinți. În numeroase cazuri însă, părinții sunt plecați la muncă în străinătate și atunci responsabilitatea profesorilor este și mai mare. De aceea, noi susținem aceasta metoda prin care presiunea asupra lor se diminuează, deoarece sunt implicați și elevii și acei părinți care pot participa. Metoda noastră poate fi aplicată și la nivelul școlilor generale și al universităților.

Oare performanțele slabe ale elevilor nu se datorează și faptului că cerințele sunt prea mari? Daca s-ar coborî puțin ștacheta nu ar creste automat și rezultatele? Poate este prea mult ce i se cere unui elev chiar din primele clase, apoi pretențiile tot cresc. Volumul și diversitatea sunt poate prea mari pentru majoritatea dintre ei, ținând cont de vârstă, înclinații etc. Nu toți pot fi buni la toate.

Este necesară o schimbare a modului cum privim educația. Noi continuăm să vorbim volumul de cunoștințe, în condițiile în care volumul de informații crește continuu, este de necuprins. Este vorba mai degrabă despre accesul la informație, despre capacitatea de evaluare, de structurare și de alegere a opțiunilor potrivite pentru fiecare. Tinerii au nevoie de sens, au nevoie să înțeleagă de ce trebuie să studieze integralele sau șirurile. Este necesară regândire programei din perspectiva a ceea ce tinerii au nevoie să dezvolte ca abilități, comportamente și valori atunci când ies de pe băncile școlii și nu neapărat ca volum de cunoștințe. În România, avem pretenția că știm multe, dar aplicăm prea puțin din ceea ce știm.

Ar fi benefică diferențiarea clară a învățamântului tehnologic de cel teoretic?

Dacă ne uităm la sistemele alternative de educație, dintre care unele sunt prezente chiar în sistemul public – cum este Waldorf – acolo se pune accentul pe dezvoltarea armonioasă a copiilor. Nu se vorbește despre învățământ teoretic sau tehnologic, ci focusul este pe modul în care desfășoară procesul educațional, pe dezvoltarea personală a elevilor, pe rolul de ghid al profesorului. Modul de predare este interactiv, sunt folosite metode non-formale și atunci elevii vin de drag la școală și au și rezultate foarte bune.

Casetă:

Invitație la dezbatere

Proiectul „Adoptă un liceu” își propune intervenția integrată, pe termen mediu, în 10 licee tehnologice din țară începând cu anul școlar 2013-2014. Proiectul se extinde în alte cinci licee din ţară, între care unul din Cluj şi unul din Zalău. Astfel, joi, 3 octombrie, dezbaterea se va muta la Zalău, la Hotel Griff, între 18.00 și 20.00.

Sunt bineveniți la dezbatere toți cei interesați de o schimbare reală în educație: profesori, elevi, părinți, voluntari, traineri, ONG-uri, angajatori (participarea este gratuită).

Promovabilitate la Bac la liceele tehnologice din Cluj:

  • 57, 11% în 2013,
  • 31, 31% în 2012
  • 28, 87% în 2011.

 

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu