50 de ani de Salvamont Cluj: Turism dezvoltat, intervenții în creștere și soluții salvatoare

Foto: Arhiva SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj

Dezvoltarea activității turistice în tot mai multe zone din Cluj, deschiderea de noi pârtii de schi și de săli de escaladă, organizarea unui număr tot mai mare de competiții sportive pe diverse tematici, intrarea pe piața din Cluj a magazinelor cu echipamente care fac sportul accesibil tuturor, dorința oamenilor (mai ales din sectorul IT) de a se menține în formă au „complicat” în ultimii ani viața salvatorilor montani peste tot în România. Județul Cluj are aproximativ un sfert din suprafață în zona muntoasă a Apusenilor, există sute de trasee de escaladă și alpinism, aproape 100 de trasee turistice marcate, lacuri de acumulare și zeci de peșteri.

Numărul intervențiilor pe munte, din păcate, a crescut, la fel și responsabilitățile salvamontiștilor. De la o pârtie, s-a ajuns la patru pârtii de schi în județul Cluj. În plus, au apărut în ultimii ani numeroase competiții de alergare și de mountain bike și toți organizatorii solicită asistență la evenimente. De exemplu, în Băișoara și pe domeniul de la Mărișel traseele de bicicletă sunt foarte solicitate și încep să se umple și perioadele în care salvamontiștii erau mai liniștiți. Astfel, dezvoltarea Salvamont-Salvaspeo Cluj a urmat pas cu pas creșterea activității turistice.

„Sezonul de schi este foarte aglomerat și de obicei avem peste 80 de cazuri într-o lună, din care 90% sunt legate de pârtiile de schi. Doar în zona Băișoara am avut weekenduri cu peste 10 cazuri, în majoritate luxații de picior sau fracturi. Stațiunea este foarte aglomerată, sunt probleme cu traficul și cu parcările, ambulanța ajunge greu în unele cazuri și atunci trebuie să stai cu persoana accidentată la punctul de prim ajutor și între timp se întâmplă și alte accidente. Dacă până acum trei ani aveam un singur caz de fractură de coloană, în sezonul trecut de iarnă am avut trei fracturi. În trei ani am avut 5-6 persoane decedate, anul acesta cred că s-a depășit deja zece. Dintre acestea, majoritatea au fost accidente cu tractorul în pădure, sau infarcturi în zona montană”, a declarat pentru Transilvania Reporter șef serviciu Salvamont Cluj, Toth Attila.

Foto: Dan Bodea

De profesie geolog, de mai bine de doi ani Toth Attila este șef serviciu la Salvamont Cluj, însă are opt ani vechime ca voluntar. A venit la Cluj-Napoca din județul Harghita, în anul 2000. După ce a devenit Șef Serviciu au crescut responsabilitățile, inclusiv pe partea de coordonare și programare. El deține dispeceratul județean, așa că telefonul sună la orice oră, în funcție de caz.

„De obicei, lunile septembrie-octombrie sunt cele mai liniștite. Apoi încep rătăciții, culegătorii de ciuperci. Avem foarte multe solicitări pentru evenimente sportive cu arii de desfășurare mari. În general sunt incidente mici, dar se pot întâmpla și accidente fatale cum a fost în primăvara aceasta în zona Vlădeasa, când o tânără din Marea Britanie s-a răsturnat cu ATV-ul și și-a pierdut viața. Riscul există peste tot, dar dacă ești acolo poți să intervii mai repede. Dacă nu, timpul de intervenție crește. În cele cinci baze pe care le avem, asigurăm permanența serviciului. Băieții stau în jur de o săptămână în aceste baze și apoi fac schimbul”, precizează Toth Attila.

Salvatori de munte acum 50 de ani

Salvamontul clujean a apărut în anul 1969, ca o inițiativă a unor oameni de munte, în urma unor tragice evenimente în zona montană. Printre primii săi lideri și fondatori s-au numărat Gligor Bodea și Dinu Mititeanu. Serviciul a continuat, până în 1989, sub forma unui corp de voluntari, care se organizau și se finanțau singuri, și pe care doar dragostea de munte și atenția pentru semenii lor i-a ținut împreună. Se foloseau de propriile materiale în acțiunile de salvare, respectiv corzi, carabiniere, bucle, hamuri de cățărat și de salvare și se foloseau uneori de stațiile de emisie-recepție primite de autorități. Nucleul salvatorilor îl formau cățărătorii din Cheile Turzii. Între 1990 și 1996, activitatea Salvamont Cluj se reduce drastic. În anul 1996 se pun bazele unui nou Serviciu Salvamont, bazat și acesta tot pe voluntari, cu șase salvamontiști care acționau mai mult în zona Băișoara. Funcționează sub această formă până în anul 2003, când apare HG77 și ia ființă Serviciul Public Județean Salvamont Cluj, ca serviciu cu personalitate juridică a Consiliului Județean Cluj.

Din anul 2011 Salvamont-Salvaspeo Cluj are în componență mai mulți angajați și voluntari, dintre care un medic specialist în medicină de urgență.

SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj își desfășoară activitatea în zona montană a județului Cluj. Are în gestiune zone cu importanță mărită în ceea ce privește afluxul de turiști și numărul ridicat de practicanți ai sporturilor montane: zona rezervației naturale Cheile Turzii si Cheile Tureni, zona Muntele Mare, zona stațiunii Băișoara, zona stațiunii Beliș. În aceste zone se efectuează servicii de permanență, de patrulare și acordarea primului ajutor. Echipa Salvaspeo este formată 99% din voluntari, la fel și echipa de scafandri. Pe linie de Salvamont, mai mult de jumătate din echipă este formată din voluntari și există aspiranți foarte mulți, în curs de pregătire.

„În acest moment avem echipe Salvamont și Salvaspeo foarte bune și am reușit să ne creăm și o echipă de scafandri. Ne putem compara cu celelalte servicii din țară. Resursele principale sunt oamenii. Avem avantajul ca acest oraș să fie centru universitar, să aibă mulți oameni pasionați de munte, inclusiv oameni din zona IT, mai avem studenții la medicină sau de la alte facultăți. Poți avea buget și echipament, dar dacă nu are cine să îl folosească, nu rezolvi nimic”, explică directorul SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj, Gheorghe Frățilă, care a venit la conducere în 2012.

Directorul SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj, Gheorghe Frățilă/ Foto: Dan Bodea

De atunci, Gigi Frățilă face de cinci ori mai puține ieșiri pe munte decât făcea ca voluntar pe partea de Salvaspeo.

În urmă cu 50 de ani, serviciile Salvamont din România se bazau doar pe voluntari, până când aceștia au început să beneficieze și de unele echipamente și de sprijin guvernamental. Pe Valea Prahovei, înainte de 1989, existau echipe destul de bine conturate. După reglementarea activității, în 2003, atribuțiile Salvamont sunt împărțite între organisme de stat și ONG-uri. Partea de funcționare de servicii județene este în responsabilitatea consiliilor județene, care au obligația să înființeze servicii, dacă sunt în zonă montană și să se ocupe de partea de prevenție și de intervenție. Majoritatea serviciilor au personalitate juridică și au angajați.

Pentru partea de pregătire și de reglementare, de emitere de norme tehnice, legea a desemnat responsabilă Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România. Această asociație emite norme tehnice și singura școală care formează salvatori montani în România și este autoritatea competentă pe linie de formare de salvatori montani.

Foto: Arhiva SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj

Soluții în așteptare

Probleme la nivel național pentru acest serviciu există mai ales din cauza neaplicării prevederilor legale, spun salvamontiștii. Întreținerea traseelor montane nu intră în atribuțiile SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj dar, cu toate acestea, salvatorii se ocupă uneori și de întreținerea lor. Până acum, în Cheile Turzii, traseul de Via Ferrata l-au refăcut de șase ori după ce persoane răuvoitoare l-au distrus din anumite orgolii.

 „Suntem chemați în situații care nu ar trebui să apară. Merge un grup la cules de ciuperci, se înțeleg să se întâlnească într-un loc, dacă doi nu au apărut, se sună la 112 că sunt doi rătăciți, deși nu este cazul. Mai sunt ciobani pe care îi căutăm zile în șir și ei sunt bine mersi în alt județ, în cârciumi. Sunt situații care ne irosesc resursele. Mai există neclarități legate de pârtiile de schi private unde facem prevenții, stăm pe pârtii toată ziua pentru că așa ni se spune. Dacă nu am fi prezenți pe pârtie, ar crește semnificativ numărul de accidente. Dacă am sta în baze, timpul de intervenție ar crește foarte mult. În ultimii ani ne-am ocupat de administrarea ariilor protejate Cheile Turzii, Cheile Turenilor. Din păcate, modificările legislative ne-au impus bariere și de câteva zile nu mai avem baza legală să ne ocupăm de administrare, ci o face Agenția Națională a Ariilor Protejate. Până când nu se clarifică situația politică, nu avem interlocutori”, explică Gheorghe Frățilă.

Persoanele care își exprimă dorința de a fi salvatori montani trebuie să știe să schieze sau să se cațăre pe stâncă cel puțin la nivel mediu. La ora actuală SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj are 30 de aspiranți numai pe linia de Salvamont. Doritorii sunt persoane care au mai mult timp liber și un stil de viață sportiv.

„Voluntarii au o perioadă de pregătire de doi ani în care își asumă că fac 168 de ore de voluntariat. Mai există cursurile de prim ajutor care durează în jur de trei luni. Încercăm să îi pregătim fizic și tehnic, să îi luăm cu noi pe munte și la intervenții și, după doi ani, cei care evoluează în direcția bună intră în școală pentru a obține atestatul. Atunci devin voluntari cu drepturi depline, singura diferență între ei și noi fiind cartea de muncă”, explică Tóth Attila.

Pe partea de Salvaspeo, serviciul primește în echipă doar oameni care au absolvit un nivel de pregătire speologică, respectiv de Tehnică speologie alpină. Echipa de scafandri primește oameni tot pe bază de certificat.

Pentru Gheorghe Frățilă, cea mai complicată acțiune efectivă la care a luat parte, a fost o intervenție în Salina Turda unde a trebuit să recupereze o persoană decedată în urma unei sinucideri, de la 90 de metri, într-o sală de extracții.

„În acea sală aflasem că s-au acumulat gaze și că nu putem intra fără un sistem de respirație. Am încercat să folosim echipamentele pompierilor, dar autonomia era prea mică pentru a coborî și a urca apoi înapoi. O a doua provocare a fost faptul că stânca era din sare și toată tehnica noastră e gândită pentru roci mult mai dure. Modul în care îți poți lega coarda în perete a fost astfel improvizat folosind tehnică omologată, dar nepotrivită. Cazul s-a rezolvat cu ajutorul unor salvatori minieri de pe Valea Jiului și din zona Praid care aveau detectoare de gaz și aparate de respirat cu circuit închis cu autonomie mai mare. Dar ei nu știau tehnic cum să coboare 90 de metri într-o sală în formă de clopot și să urce înapoi cu victima. Așa că salvatorul minier a coborât înaintea mea să verifice nivelul de gaze, am coborât și eu și așa am reușit să rezolvăm cazul. A fost o situație cu multe necunoscute”, își amintește Gheorghe Frățilă.

În astfel de situații, totul ține de analiza corectă a riscurilor pentru a putea lua cele mai bune decizii, spune directorul SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj.

Cele mai complexe acțiuni de salvare și cele mai rare sunt cele speologice. Există chiar o politică națională la nivel de coordonare pentru organizarea exercițiilor naționale în peșteri, pregătind astfel peștera pentru o eventuală acțiune de salvare prin lărgirea pasajelor strâmte, sau instalarea în pereți a punctelor de ancorare.

„Anul trecut am avut un astfel de exercițiu în Sistemul Vărășoaia și anul acesta cineva dintr-o echipă a avut un accident și a fost ajutat să iasă singur în două zile tocmai pentru că peștera a fost pregătită cu un an înainte pentru intervenție. Exercițiile se fac în colaborare, oamenii rămân în priză, ceea ce este extrem de important. Anul acesta exercițiul național a fost în Șura Mare, unde este un râu subteran blocat din loc, în loc, de niște scurgeri masive care ajung aproape de nivelul apei. În momentul în care vine viitura, spațiile aerate se închid. Atunci am făcut niște echipări pe deasupra acestor scurgeri care au rămas ca echipări permanente”, a precizat Gheorghe Frățilă.

Foto: Dan Bodea

Airbusul salvator

Anul acesta Salvamont Cluj a avut mai multe evenimente pentru a marca aniversarea a 50 de ani de activitate, alături de celelalte 23 de structuri Salvamont de nivel județean din țară și 19 structuri locale. Pe parcursului anului a fost organizată Conferința Națională Salvamont pe Valea Drăganului, precum și o întâlnire cu salvatori montani din diferite generații în Cheile Turzii și o expoziție la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Cea mai recentă activitate a fost participarea la Transylvania Mountain Festival, cu o expoziție de fotografie, cu un film de prezentare și cu un exercițiu practic demonstrativ cu elicopter.

Astfel, clujenii care s-au aflat duminică dimineața în zona Parcului Sportiv Universitar „Iuliu Hațieganu” au avut ocazia să asiste la un exercițiu cu evacuare aerian al Salvamontului clujean împreună cu SMURD, acțiune care s-a înscris într-o serie de evenimente organizate cu ocazia aniversării a 50 de ani de activitate.

O echipă a Serviciului Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj, împreună cu un echipaj aero cu elicopter SMURD din cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne și o ambulanță SMURD a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj au efectuat un exercițiu de acordare de prim ajutor și evacuare cu elicopterul a trei victime cu diverse tipuri de traumatisme, pentru care s-au folosit tehnici diferite de troliere din aeronavă. După exercițiu, clujenii care au venit la evenimentul din Parcul Sportiv Universitar „Iuliu Hațieganu” au putut „inspecta” aparatul de zbor iar copiii și-au făcut fotografii cu „pasărea” roșie.

Elicopterul SMURD Airbus H135 al Inspectoratului General de Aviație din cadrul MAI execută circa 1.000 de misiuni anual. Dintre cele mai solicitate au fost misiuni aeromedicale cu troliu din Munții Făgăraș, Bucegi, Piatra Craiului sau Retezat și misiuni aeromedicale în condiții de exploatare a limitelor aeronavei.

[stextbox id=’custom’]În prezent, activitatea de salvare montană este organizată în 24 de județe ce dețin zona montană, existând 24 de structuri Salvamont de nivel județean si 19 structuri Salvamont locale, în care activează cca 300 de salvatori montani angajați și cca. 500 de salvatori voluntari. După o jumătate de secol de existență oficiala sub denumirea Salvamont, cei peste 5.000 de salvatori montani, care au făcut parte de-a lungul timpului din structurile Salvamont, se pot mândri cu peste 100.000 de acțiuni de salvare.[/stextbox]

Fotografii realizate de Dan Bodea la exercițiul de duminică, 24 noiembrie 2019:

02W0A5954 02W0A5958 02W0A6025 02W0A6065 02W0A6066 02W0A6073 02W0A6078 02W0A6082 02W0A6102 02W0A6127 02W0A6141 02W0A6145 02W0A6158 z02W0A6131 z02W0A6133
<
>
Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Cristian says:

    Felicitari tuturor! M-am aflat intamplator in zona si am asistat la un exercitiu de-a dreptul impresionant!
    M-a surprins cat de repede s-a inaltat elicopterul din momentul in care a pus “contactul” pana cand era in aer, si agilitatea si rapiditatea pilotului, a salvatorilor implicati in exercitiile de extragere, complexitatea operatiunilor, precizia recuperarii, si implicarea celor implicati.
    Multumim tuturor celor care isi pun viata in pericol salvand alte vieti!
    Este de-a dreptul deosebit sa vedem oameni dedicati in asemenea domeniu important.
    Ne inclinam! Mult respect si felicitari pentru tot ceea ce faceti, ISU, SMURD, Salvamont-Salvaspeo Cluj!

Postaţi un comentariu