2015 și 2021: un singur Cluj, două proiecte aproape paralele

Proiectele „Cluj – Capitală Europeană a Tineretului 2015” (CET) şi „Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021” (CCE) au, cel puţin deocamdată, foarte puţine în comun, la fel cum puţine lucruri în comun vor avea în continuare, în opinia directorului executiv al Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu.

„Cele două proiecte, 2015 şi 2021, sunt diferite în esenţă; legătura între ele e faptul că sunt proiecte cu impact european şi proiecte care pot să sprijine într-o mai mică sau mai mare măsură dimensiunea europeană a Clujului. Din perspectiva aceasta, noi împreună cu colegii noştri mai tineri de la 2015 avem posibilitatea de a dezvolta două direcţii. Prima este cea de comunicare, pentru că 2015 este anul în care pe acea nişă, pe acel public ţintă, respectiv tinerii europeni, pentru Cluj poate fi un foarte bun vector de comunicare a ceea ce înseamnă Clujul, nu doar din perspectiva tinerilor. Deci, o colaborare este aceasta: vom încerca la nivel european, în momentul în care ei vor începe să comunice, să ne înşurubăm şi noi mesajul acolo. Care poate fi acela, lucrurile sunt relativ simple din punctul nostru de vedere, dar trebuie să cădem de acord şi cu ei şi acest lucru se va întâmpla în perioada următoare. Acest mesaj este: suntem Capitală Europeană a Tineretului, dorim să fim oraş Capitală Culturală Europeană, haideţi să vedeţi de ce suntem în stare. Noi ne întâlnim şi discutăm, dar un plan comun îl vom face abia în următoarele două săptămâni, când şi la noi este definitivat concursul pentru identitatea vizuală, în 14 august este termenul de depunere pentru identitatea vizuală şi în următoarele două săptămâni vom avea şi o decizie în acest sens. Al doilea lucru pentru care iarăşi ne vom întâlni: folosirea ca argument în faţa juriului Capitalei Culturale a faptului că acest oraş a fost o Capitală Europeană a Tineretului. Cum anume vom folosi acest lucru: în primul rând e important să fie realizate nişte mecanisme de evaluare şi monitorizare pe parcursul anului 2015, în care noi să putem să spunem că în acest tip de proiect care este de o altă anvergură, dar totuşi cu o dimensiune europeană, au fost în Cluj atâtea organizaţii studenţeşti, atâtea forumuri de tineret, atâţia străini care au vizitat Clujul, atâţia au fost implicaţi în diferite activităţi. Iar lucrul acesta se face având un instrument de evaluare şi monitorizare pe care îl vom pune la punct şi-l vom anunţa împreună. Pot să spun că e vorba de sprijinul pe care una din universităţi ni-l va da pentru acest lucru. Apoi, iarăşi, unde folosim ca argument proiectul 2015 în faţa juriului – este acela că la nivel european e această temă care este plasarea tinerilor pe piaţa muncii, activarea tinerilor la nivel european, implicarea lor în diferite zone ale comunităţii, altele decât zona educaţională. Pentru discursul european aceasta chiar este o temă şi o provocare mare”.

Dar n-o să regăsească elemente din CET în CCE? „Nu… Foarte puţin… De exemplu, nu există nişte criterii de evaluare în ceea ce priveşte Capitala Europeană a Tineretului. Pentru Capitala Culturală Europeană avem un set de criterii de evaluare foarte bine pus la punct. Având criterii de evaluare, poţi să-ţi stabileşti şi obiective. E proiectul acesta mai mic –pentru că el este destul de recent lansat pe piaţă, prima CET a fost acum cinci ani. Pe când dincoace avem aproape 28 de ani de existenţă. În cei 5 ani, e adevărat că şi CET se transformă, se îmbunătăţeşte, începe să se stabilească citerii, lucruri pe care să le poţi măsura, cuantifica etc. Dar ele sunt diferite ca public, diferite ca metodologie, diferite ca impact, ca bugete. Diferenţele sunt foarte mari. Unde au însă legătură este faptul că ambele au impact asupra oraşului –pozitiv dacă sunt bine gestionate, negativ dacă sunt gestionate prost- şi, a doua, că au o dimensiune europeană”.

Florin Moroşanu mai spune că echipele 2015 şi 2021 se întâlnesc şi discută, dar că nu există proiecte comune, mai ales că echipa 2021 are ca singur obiectiv în acest moment gestionarea dosarului pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană şi nu conţinutul efectiv al proiectului: „De întâlnit ne întâlnim şi am căzut de acord. Am avut până acum câteva întâlniri cu ei şi, mai mult decât atât, o persoană care lucrează la mine lucrează şi acolo, tocmai pentru a avea un flux de informaţii. Mai primim şi rapoarte pe care ei le fac, deci suntem la curent, dar momentul efectiv în care să spunem ăstea două sunt proiectele pe care noi le vom dezvolta va veni în următoarea perioadă. Altfel, nu aveam de unde să vă spun exact care sunt zonele în care vom colabora, pentru că am căzut deja de acord asupra lor. Felul în care vom colabora urmează să-l dezvoltăm împreună în perioada imediat următoare. De ce?! Pentru că şi noi suntem legaţi de a avea o identitate pe care dorim s-o comunicăm. Ei la rândul lor să stabilească o strategie unde să încercăm şi noi să ne transmitem mesajul. Şi mai e un lucru: aş dori să nu cădem în această capcană în care cade destul de multă lume: această asociaţie pe care noi o coordonăm nu are ca scop dezvoltarea de proiecte, altul decât dezvoltarea proiectului de candidatură”.