2014: ”Avioanele pot ateriza și cu un cearceaf pe geam”. 2018: Activitatea aeroportului clujean, paralizată de ceață. Sute de mii de euro irosiți pe un sistem de balizaj ineficient

În 2014 toată lumea jubila. Aeroportul clujean tocmai instalase un sistem modern de balizaj care să contracareze efectele devastatoare ale ceții asupra pasagerilor, dar și piloților. Investiția în sistemul ILS 2 a fost de ordinul sutelor de mii de euro și urma să permită aeronavelor să aterizeze pe o vizibilitate redusă. Toată lumea aștepta ca odată intrat în funcțiune acest sistem să se pună capăt coșmarului legat de întârzirea sau anularea curselor atunci când ceața punea stăpânire pe aerogară. Acum, după patru ani, realitatea ne-a demonstrat exact contrariul, mult trâmbițatul sistem de balizaj dovedindu-și din plin ineficiența.

Ne-au spus că pot ateriza și cu un cearceaf pe geam”

Un oficial de la Consiliul Județean Cluj declara pentru „Evenimentul zilei”, în 2014, că atunci când s-a montat acest sistem, reprezentanții aeroportului și cei ai firmei care a proiectat sistemul au dat asigurări că acesta va opera și în condiții extreme. „Ne-au spus că avioanele pot ateriza și cu un cearceaf pe geam și să fim de acord cu această investiție”, a declarat sursa citată.

Tot atunci, și directorul Aeroportului Cluj Napcoa, David Ciceo, spunea că noul sistem montat va permite aterizarea avioanelor pe timp de ceață. „Am îmbunătățit condițiile de aterizare pe aeroport. Când vom termina pista de 3.500 de metri, avioanele vor putea ateriza cu o vizibilitate de 150 de metri”, declara David Ciceo.

400 de mii euro aruncați pe apa sâmbetei

Deocamdată, cei responsabili de această situație evită să explice dacă sistemul ILS 2 funcționează sau nu.

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a achiziționat în 2014, cu suma de 400.000 de euro, un sistem de ghidaj a piloților în caz de ceață, care cuprinde un sistem de lumini a cărui intensitate crește sau coboară în funcție de densitatea ceții.

La un pas de o catastrofă aeriană

Potrivit specialiștilor, semnalele transmise de echipamentele de radionavigaţie, care includ sistemul ILS şi cel de balizaj, sunt influenţate de râul Someş care se află la 100 de metri de noua pistă. Cu alte cuvinte, semnalele transmise către avioane pot fi eronate şi orice aterizare poate fi terminată cu o catastrofă aeriană.

„Râul Someş poate distorsiona semnalele şi din acest motiv nu se face aterizare zero pe zero, adică în locul unde indică sistemul ILS. Tot timpul, intrăm 150 de metri în interiorul pistei. Din cauza acestor distorsiuni de semnal, locul de aterizare indicat poate fi cu 150 de metri mai devreme decât începe pista, adică pe un câmp”, explica un pilot în urmă cu câțiva ani pentru Evenimentul Zilei.

Directorul David Ciceo recunoaştea la vremea respectivă că problemele de distorsiune a semnalelor de radionavigaţie există.

„Cei care au proiectat pista puteau să obţină performanţe mai bune. Există un sistem modern de montare a unor plase în zona de apropiere a râului Someş cu noua pistă, care pot estompa aceste distorsiuni a semnalelor de radionavigaţie, provocate de luciul de apă sau de creşterea nivelului apei”, spunea Ciceo.

Oficialii de la Iptana se apără şi susţin că vina pentru eventualele deficienţe aparţine celor de la aeroportul din Cluj Napoca, deoarece instalaţiile de tip ILS nu sunt proiectate de cître ei.

Amenzi de sute de mii de lei de la ANRMAP

În anul fatidic 2014, cele trei contracte derulate la Aeroportul internaţional Cluj, cel privind pista şi suprafeţele aferente de mişcare, cel privind suprafeţele de mişcare aeroportuare şi cel privind alimentarea cu energie electrică, sisteme de balizaj şi împrejmuire perimetrală la pistă au făcut obiectul unui control al ANRMAP, Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, demers finalizat cu Raportul de Control 11179/5/18.11.2014.

În urma controlului, ANRMAP a constat 27 de contravenţii. Dintre acestea, la două, la data constatării, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale era prescrisă. Pentru restul de 25 s-au aplicat amenzi contravenţionale în cuantum total de 390.000 lei, adică aproape 90.000 de euro.

Dacă ne referim doar la sistemul de balizaj, la contractul nr.235/11.11.2013, alimentare cu energie electrică reconfigurare şi adaptare sisteme de balizaj şi împrejmuire perimetrală la obiectiv de investiţii pistă de decolare-aterizare 3500, etapa I – valoare 2,169 milioane lei plus TVA, adică 487.815 euro + TVA – executant Napoca SA + ICCO SYSTEMS + GEO ARC SRL, ANRMAP a amendat instituția cu 20.000 de lei.

”Motivele invocate de autoritatea contractantă în scopul alegerii procedurii de atribuire nu demonstrează îndeplinirea circumstanţelor legale. Nu reiese fără echivoc că doar Asocierea Napoca SA + ICCO SYSTEMS + GEO ARC SRL putea executa lucrarea respectivă”, arăta ANRMAP. De asemenea, pentru netransmiterea anunţului de atribuire în cel mult 48 de zile de la încheierea contractului, a mai fost acordată o amendă de 10.000 lei.

Cine plătește? Cine răspunde?

Întrebarea care vine logic, este cine răspunde, sau de ce n-a răspuns încă nimeni pentru banii irosiți pe sistemul de balizaj care dă rateuri când îți e lumea mai dragă, pe de o parte, și pentru amenzile date cu ghiotura de autoritățile de control, pe de altă parte? Se pare că până acum nimeni, și a cam venit vremea ca cineva din instituția cu trei litere, DNA desigur, să arunce un ochi pe ceea ce s-a întâmplat la instituția ce se laudă cu milioane de pasageri pe an.

O altă întrebare care vine de la sine: din ce bani s-au plătit sau urmează să se plătească aceste amenzi? Răspunsul ce ne vine imediat pe limbă este că s-ar putea face acest lucru din celebra taxă de 5 euro pentru fiecare pasager, încasată de aeroportul clujean încă din 2007 pentru dezvoltarea infrastructurii, și ținută la secret mulți ani chiar și față de reprezentanții Consiliului Județean, sub a cărui autoritate funcționează totuși aerogara clujeană.

Sau, de ce nu, din taxa de 0,20 euro aplicată tot pentru fiecare pasager în folosul persoanelor cu dizabilități. Un simplu calcul ne arată că aeroportul a obținut sume fabuloase doar din aceste taxe pentru care nu a dat niciodată socoteală mai marilor de la CJ Cluj.

1 Comentariu

  1. Buzenchi Laurențiu spune:

    Îmi pare foarte rău că la un săptămânal cu pretenții, pe care l-am apreciat, gasesc un asemenea articol neasumat de nimeni, în care, conform deontologiei dumneavoastră profesionale ar fi trebuit să se regăsească și punctul de vedere al aeroportului. Îmi pare un articol comandat!
    Spre știința dumneavoastră pentru zborul cu plafon si vizibilitate redusa: fiecare aeroport functie de relief si dotare tehnica corespunzătoare (la Cluj este performanta), funcție de performanțele aparaturii de bord, gradul de pregătire al personalului navigant și decizia comandantului echipajului se executa sau nu decolarea/aterizarea.
    Întrebați specialistii!

Postaţi un comentariu