13 august: Stângaci din toată lumea, uniţi-vă!

Dintotdeauna, oamenii au avut tendinţa să respingă tot ceea ce este „diferit” – fie din frică, fie din necunoaştere, fie din frica de necunoscut. Astfel au stat lucrurile, secole întregi, şi cu stângacii, adică acele persoane care preferă să îşi folosească mai degrabă mâna stângă decât pe cea dreaptă, aşa cum fac cei mai mulţi oameni.

Iată, însă, că de 25 de ani încoace, stângacii nu numai că au fost acceptaţi, dar au o zi a lor, sărbătorită în mai multe ţări ale lumii: Ziua internaţională a stângacilor, celebrată anual la 13 august.

Lumea împotriva stângacilor

Ziua internaţională a stângacilor este marcată tocmai în scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile şi frustrările pe care stângacii le înfruntă în viaţa de zi cu zi. În anul 1990 s-a înfiinţat Clubul Stângacilor (Left-Handers Club) cu scopul de a menţine o legătură între stângacii din întreaga lume şi de a face cunoscute nevoile şi cerinţele acestora, potrivit www.lefthandersday.com; iar în anul 1992, Clubul Stângacilor a lansat marcarea Zilei internaţionale a stângacilor, ca un eveniment anual, pentru a creşte gradul de conştientizare publică asupra avantajelor şi dezavantajelor de a fi stângaci.

În mod obişnuit, în această zi sunt organizate competiţii sportive între dreptaci şi stângaci, demonstraţii ale abilităţilor sportive şi artistice ale stângacilor, precum şi evenimente unde dreptacii sunt îndemnaţi să încerce să folosească unelte şi echipamente proiectate pentru mâna stângă, pentru a înţelege cum este să trăieşti într-o lume care parcă a fost croită pentru cealaltă mână.

După ce au arătat lumii să stângacii sunt şi ei oameni ca toţi ceilalţi, organizatorii şi promotorii acestei zile au acum drept scop principal să convingă producătorii de obiecte uzuale, casnice, să ia în considerare şi nevoile stângacilor atunci când creează design-ul produselor – pentru că, pentru ei, totul pare să fie făcut pe dos, de la aparatele pe care le folosim în fiecare zi, până la instrumente muzicale şi mouse-ul de la calculator.

Site-urile dedicate arată că „mişcarea stângacilor” a început în 1980, de la o grevă spontană, în apărarea unui poliţist pe nume Franklin Uinborn, care a fost demis din funcţie pentru că nu purta, conform statutului, tocul pe partea dreaptă, ci pe stânga – desigur, asta pentru că omul era stângaci, şi astfel îi era mai uşor să poarte pistolul. 

Explicaţii ştiinţifice

Dar de ce unii oameni sunt stângaci? Este vorba despre un fenomen natural, numit lateralitate, care dă fiinţelor vii înzestrate cu simetrie bilaterală tendinţa de a utiliza predominant o parte sau alta ― stânga ori dreapta ― a corpului. Preferinţa pentru o mână ori alta este doar una dintre manifestări, cea mai evidentă, însă tendinţa se manifestă şi în alte aspecte, chiar şi în utilizarea, pentru diferite sarcini, a uneia sau alteia dintre emisferele cerebrale.

Sigur că, până să ajungă la o concluzie, cercetătorii au studiat îndelung stângacii, în încercarea de a înţelege de unde vin diferenţele şi ce anume mai aduc după ele, aceste diferenţe. Astfel au apărut tot felul de ipoteze, cum ar fi aceea că stângacii ar fi, în general, mai inteligenţi decât dreptacii, sau mai creativi. Până la urmă, s-a arătat că mai deştepţi nu sunt, dar există încă specialişti care susţin că stângacii sunt persoane cu un potenţial deosebit, care au în mai mare măsură decât dreptacii (statistic vorbind), anumite talente şi înzestrări. Probabil de aceea există atât de mulţi stângaci în lumea artiştilor şi a actorilor.

Au fost studii, în anii ’80, care susţineau că stângacii trăiesc mai puţin decât dreptacii – iar studiile au fost publicate în reviste ştiinţifice, susţinute de cercetători, care au arătat că dreptacii trăiesc, în medie, cu nouă ani mai mult decât stângacii, sau că stângacii ar fi de cinci ori mai susceptibili să moară într-un accident. Printre argumentele invocate a fost faptul că stângacii se descurcă mai greu cu instrumentele existente sau că ar fi mai susceptibili să dezvolte probleme neurologice sau imunitare.

Studii şi cercetători

Până la urmă, s-a dovedit că acele studii nu erau chiar exacte. Intervievat de BBC în 2013 în legătură cu studiile respective, Chris McManus, profesor de psihologie la University College of London, a arătat că “greşeala lor a fost că s-au ocupat doar de morţi” – adică au analizat bazele de date cu persoane decedate. Iar datele nu erau reale, fiindcă la sfârşitul secolului 20 numărul stângacilor a crescut mult, statistic vorbind, ca urmare simplă a faptului că au fost acceptaţi de societate. Un studiu ulterior, din 1994, arăta foarte clar că faptul de a fi stângaci nu se asociază cu o moarte prematură.

Alţi cercetători, de la Harvard de data asta, au arătat că stângacii câştigă mai puţini bani decât dreptacii – cu circa 10-12% mai puţin, într-o situaţie socială echivalentă. Studiul datează din 2014 şi explică această diferenţă prin perfomanţele mai slabe ale stângacilor la testele de inteligenţă. Autorul studiului consideră că între 20-28% dintre stângaci ar fi mai puţin dotaţi din punct de vedere intelectual – dar şi el s-a ocupat de stângaci care au avut mame dreptace, la care învăţarea prin imitaţie în copilărie este mai complicată.

Există, de asemenea, păreri conform cărora cei care folosesc de preferinţă mâna stângă ar fi mai susceptibili să dezvolte tulburări mentale. În 2011, Wall Street Journal scria despre probabilitatea crescută ca stângacii să prezinte schizofrenie, iar alte studii afirmau că s-a constatat că stângacii sunt mai înclinaţi către tulburări ale stării de spirit, dislexie şi deficit de atenţie.

Specialiştii şi-au pus întrebarea dacă la originea problemei nu se află conceptul de asimetrie cerebrală, adică implicarea inegală a celor două emisfere ale creierului. La dreptaci, dominantă este emisfera stângă (cea care asigură îndeosebi limbajul), la fel ca în cazul a 70% dintre stângaci. Însă ceilalţi 30% ar avea emisfera dreaptă dominantă sau o simetrie între cele două emisfere. Tocmai un creier simetric ar creşte riscul unor tulburări mentale, apreciază medicul.

Pe de altă parte, stângacii ar fi avantajaţi în sport – mai ales în lupte, tenis, box, scrimă, adică în toate sporturile unde trebuie înfruntat un alt jucător. Explicaţia aici ar fi faptul că dreptacii au parteneri de antrenamente tot dreptaci, iar mişcările stângacilor îi pot surprinde uşor.

Superstiţii „de stânga”

În vremuri mai vechi, însă, persoanele care foloseau mai mult mâna stângă erau privite cu suspiciune – în cel mai bun caz. Alteori această preferinţă a fost considerată semn de vrăjitorie, iar stângacii erau persecutaţi, pedepsiţi, marcaţi. Li se interzicea chiar să dea probe în instanţă de judecată. Potrivit unor ipoteze ale istoricilor, un fapt decisiv în decizia judecătorilor de a o condamna la moarte prin ardere pe rug pe Ioana d’Arc a fost acela că ea era stângace. Inclusiv în Biblie, mâna stângă este pomenită de mult mai puţine ori, şi numai în context negativ.

Probabil de aceea partea stângă a fost mereu asociată cu răul, în superstiţiile populare. Astfel, se consideră că spiritele rele se furişează peste umărul stâng, de aceea se arunca sare peste acest umăr, pentru a le îndepărta; la fel, dacă cineva vărsa solniţa, putea să scape de ghinion numai dacă arunca un pic de sare peste umărul stâng. Se ştie, de asemenea, că, dacă te mănâncă palma dreaptă, primeşti bani, dar dacă te mănâncă palma stângă, atunci dai bani; dacă ţi se bate ochiul drept, te întâlneşti cu un prieten, dacă ţi se bate cel stâng, vezi un duşman. Iar atunci când porneşti într-o călătorie trebuie neapărat să păşeşti prima dată cu dreptul, ca să eviţi ghinionul.

Din fericire, astăzi stângacii nu mai sunt priviţi cu suspiciune, teamă sau antipatie, nici nu mai există o discriminare între cele două „tabere”. S-a acceptat faptul că sunt, pur şi simplu, oameni diferiţi. A rămas doar discuţia privind cauzele care duc la aceste diferenţe – iar ipoteza principală este că vorbim despre genetică, de ceva moştenit, şi nu dobândit.

Stângacii sunt creativi

Se estimează că stângacii reprezintă între 10 şi 15% din populaţia lumii, iar procentul este în creştere, căci aproximativ 20-30% din copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani sunt stângaci. Iar asta este o veste bună, căci lumea va deveni astfel mai creativă – în condiţiile în care studiile moderne arată că stângacii aleg mai degrabă o meserie în domeniul artelor, în muzică sau în lumea filmului. Ei sunt mai maleabili, dar şi mai uşor de impresionat, sunt predispuşi la accese emoţionale şi modificări bruşte ale dispoziţiei.

Un stângaci celebru este Leonardo da Vinci, care şi-a scris notiţele de la dreapta la stânga, astfel încât să nu poată fi citite decât cu ajutorul unei oglinzi. Tot stângaci au fost şi Michelangelo Buonarroti, Pablo Picasso, Rubens, Paul Klee, Henri de Toulouse Lautrec, Wolfgang Amadeus Mozart şi Albert Einstein.

Iar în familia regală britanică există mai mulţi stângaci: Regina Victoria, Regele George al VI-lea şi Regina Mamă, dar şi Prinţul William. Mai nou, micul prinţ George pare să prefere să folosească mai mult mâna stângă, spre încântarea tatălui său.

Printre cei mai cunoscuţi stângaci se numără şi Napoleon, Alexandru Macedon, Iulius Cezar, Cezar, Isaac Newton, Bill Gates, Oprah Winfrey, iar din România, Mihai Viteazu şi Majestatea Sa Regele Mihai I.

Curiozităţi şi statistici

  • Potrivit unui studiu american, 15% din populaţia globului este stângace.
  • În cazul bărbaţilor, probabilitatea de a fi stângaci este de două ori mai mare decât la femei.
  • 20% dintre membrii Mensa, organizaţia internaţională a oamenilor cu un IQ peste medie, au recunoscut că folosesc mai mult mâna stângă.
  • Rezultatele unei cercetări au arătat că bărbaţii stângaci sunt cu 15% mai bogaţi decât colegii lor de liceu, iar procentul creşte până la 26% în cazul absolvenţilor de liceu.
  • Riscul ca un stângaci să devină alcoolic este de trei ori mai mare decât în cazul unei persoane care-şi foloseşte exclusiv mâna dreaptă.
  • Dacă ambii părinţi sunt stângaci, există o probabilitate de 50% ca şi copiii lor să fie stângaci.
  • Stângacii urăsc cărţile şi caietele cu spirală şi sunt mai buni la jocuri decât dreptacii.

[stextbox id=’custom’ caption=’Cei mai celebri stângaci’]

Politicieni

Harry S. Truman, Gerald Ford, Ronald Reagan, George H.W. Bush, Bill Clinton, Barack Obama.

Actori

Marilyn Monroe, Charlie Chaplin, Robert DeNiro, Robert Redford, Hugh Jackman, Lisa Kudrow, Nicole Kidman şi fostul ei soţ, Tom Cruise, Demi Moore şi fostul ei soţ, Bruce Willis, Morgan Freeman, Adam Brody, Angelina Jolie şi Brad Pitt, Jim Carrey, Sylverster Stallone, Pierce Brosnan, Sarah Jessica Parker şi soţul ei, Matthew Broderick, Keanu Reeves, Jerry Seinfeld, Julia Roberts, Owen Wilson, Diane Keaton, Ben Stiller, Emma Thompson, Goldie Hawn şi fiica sa, Kate Hudson, Drew Barrymore, Kim Basinger, Jennifer Lawrence

Regizori

James Cameron, Spike Lee

Muzicieni, cântăreţi

Jimi Hendrix, Kurt Cobain, Sting, Phil Collins, Paul McCartney, Ricky Martin, Lady Gaga, Justin Bieber, Celine Dion, David Bowie, Eminem

Sportivi

Martina Navratilova, Rafael Nadal, Gheorghe Hagi, Lucian Bute, Maradona, Pele

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu